Bariere în dezvotarea proiectelor de energie din surse regenerabile

Bucureşti - 08 martie 2012 - Birocraţia excesivă, cadrul legislativ deficitar, corupţia şi absenţa finanţărilor sunt principalele bariere în dezvoltarea pieţei de energie regenerabilă din România, potrivit unui studiu al Fundaţiei Terra Mileniul III.

Birocraţia excesivă a fost menţioanată ca factor de divergenţă constant în relaţia cu autorităţile publice, fie ele locale, centrale, sau de mediu şi este una dintre principalele bariere în dezvoltarea proiectelor de energie din surse regenerabile (SER). Conform Planului Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PANER), numărul total de avize şi aprobări se ridică la aproximativ 100.

Cadrul legislativ deficitar este un alt factor de divergenţă ce apare între producători şi autorităţile publice. Acesta se poate traduce prin legislaţie inadecvată sau neactualizată, interpretări legislative diferite, deficienţe în implemetarea legislaţiei sau chiar nerespectarea cadrului legislativ.

Cel mai elocvent caz este Legea 220/2008 – principalul document ce reglementează sectorul energiilor regenerabile, care a fost practic nefuncţională timp de trei ani. În acest interval legea a suferit numeroase modificări, creând astfel sentimentul de insecuritate atât pentru producători, cât şi pentru potenţialii investitori.

Domeniul protecţiei mediului este cel mai adesea ignorat, întrucât nu există acces direct la o bază de date, la un ghid sau la o hartă care să suprapună ariile protejate cu potenţialul de utilizare a energiilor regenerabile. Deşi ar trebui să fie primul aspect verificat de către un dezvoltator, se întâmplă frecvent ca problema respectării legislaţiei de mediu să fie luată în calcul abia după demararea investiţiilor.

Corupţia sau ”taxa de prietenie”. Lipsa de transparenţă, legislaţia instabilă, birocraţia excesivă – sunt factori care pot determina fenomenul de corupţie. Deşi adesea se evită folosirea termenului, mulţi dintre producători sau investitori îl sugerează sau îl amintesc prin formule ca „taxă de prietenie”, sau ”ungerea sistemului”.

Lipsa personalului calificat. Acest factor de divergenţă se manifestă în ambele sensuri, atât la producători, cât şi la autorităţi. Nu este surprinzător faptul că există o lipsă de personal calificat în oricare din tabere atâta timp cât implementarea acestor tehnologii este relativ recentă în România.

De altfel, autorităţile locale sunt adesea nevoite să joace diverse roluri din cauza lipsei de personal. O astfel de situaţie o reprezintă trecerea în administrarea autorităţilor locale a instalaţiilor geotermale sau a forajelor rămase în conservare. În aceeaşi categorie intră şi proiectele slab documentate şi prost elaborate. Cel mai adesea, acest argument este întâlnit la autorităţile locale şi regionale de protecţia mediului care fac referire la studiile de impact de mediu aferente proiectelor de utilizare a surselor de energie regenerabilă.

Lipsa transparenţei. Lipsa transparenţei decizionale manifestată la toate nivelurile (central, regional, local), alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduc la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa consultărilor sau mimarea acestora fac ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România.

Opoziţie la dezvoltare. Unele proiecte de investiţii se lovesc de opoziţia ONG-urilor în situaţiile în care investiţia se produce la limita legii sau cu încălcarea acesteia. Cele mai importante subiecte privind utilizarea resurselor regenerabile care au intrat în vizorul organizaţiilor de mediu sunt cele privind amplasarea parcurilor eoliene şi a construirii de microhidrocentrale în ariile protejate. De cele mai multe ori însă, ONG-urile nu au probleme direct cu producătorii sau cu investitorii, ci cu autorităţile care trebuie să pună în aplicare legislaţia.

Lipsa de predictibilitate a finanţărilor a fost suplimentată şi de lipsa de predictibilitate a beneficiilor investiţiilor. Instabilitatea legislativă a condus la: lipsa creditărilor avantajoase - din partea băncilor comerciale şi lipsa de expertiză financiară în definirea unui proiect eligibil pentru finanţare.

Răspunsurile băncilor comerciale la chestionarele aplicate în cadrul cercetării au subliniat faptul că investitorii sau producătorii nu ştiu să pună în pagină un proiect bancabil. Din tabăra cealaltă, aplicanţii spun că cei ce administrează şi evaluează aceste fonduri sunt lipsiţi de expertiză tehnică. Unul dintre respondenţi se exprimă foarte plastic în acest sens spunând că „nu-i poţi cere unui brutar să analizeze o sudură”.

Pentru a explora aceste subiecte au fost evaluate şase categorii de actori importanţi: producători, autorităţi publice locale şi centrale, operatori de transport şi distribuţie a energiei, instituţii finanţatoare, mari consumatori şi ONG-uri de mediu. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Sistem integrat de analiză multicriterială a eficienţei investiţiilor pentru exploatarea resurselor regenerabile”, derulat de Academia de Studii Economice (ASE) şi finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS).


Despre Terra Mileniul III:

Terra Mileniul III este o organizaţie de protecţie a mediului ce promovează programe de dezvoltare sustenabilă la nivel naţional şi internaţional în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice. Fundaţia a implementat peste 100 de proiecte axate pe energie, politici publice, transport şi educaţie. Terra III este membră a Federaţiei Europene de Transport şi Mediu, a Inforse Europe şi a Climate Action Network (CAN Europe).

Contact
Raluca Petrescu
PR Officer TERRA Mileniul III
Tel: +40 21 314 12 27
Mobile: +40 724 20 90 48
Fax: +40 21 300 37 00
http://www.terraiii.ngo.ro/