Comunicat de presă

Bucuresti - 16 octombrie 2008 - BUCUREŞTI / 17:51, 9.04.2008

Irina Schrotter a organizat astăzi conferinţa de presă cu tema “Culisele afacerii CET”, în cadrul căreia a fost abordată problema asocierii între CET şi E.ON în mare grabă şi fără respectarea legislaţiei în vigoare.

Pentru modernizarea CET, până acum, au fost realizate trei studii de fezabilitate: ATH, USTDA - finanţat de ambasada S.U.A. şi ISPE. Toate trei prezentau soluţii mulate pe deficienţele întâlnite în modalitatea de producere a energiei şi eficientizarea centralei. Toate cele trei proiecte au ajuns pe masa primarului, unde au rămas blocate.

Proiectul finanţat de americani şi realizat de ENCON SERVICES INTERNATIONAL a fost prezentat autorităţilor în decembrie 2006. Conform acestuia, prin opt paşi realizabili într-un an de zile, CET IASI ar fi trecut de la pierderi lunare de aproximativ 1,5 milioane de euro la profit anual de cca. 3,2 milioane de euro. Proiectul a fost blocat de actualul primar şi nimic nu s-a mişcat în acest sens.

Studiul prezenta etapele de urmat pentru eficientizarea centralei, precum şi potenţialii parteneri interesaţi de această asociere, în număr de 12.

Irina Schrotter se întreabă care este scopul acestei asocieri a CET-ului cu E.ON.

Care este câştigul ieşenilor din faptul că se cedează aburul şi nu se iniţiază o licitaţie?

Aici vine răspunsul viceprimarului Neculau: “Suntem prea mici, în faţa unui monopol precum E. ON, să ne putem imagina că putem negocia cu ei” , explică Irina Schrotter.

Iaşul nu rămâne cu nimic, însă E.ON câştigă enorm. În ce fel?

De la 1 iulie 2008, România va introduce Directiva nr.8. Aceasta înseamnă că toţi producătorii de energie electrică cu o eficienţă de minim 75% vor primi subvenţii de 30 Euro/MW. Astfel se explică graba cu care un proiect blocat de 14 ani se realizează în mai puţin de un trimestru. Practic, Primăria pune aburul în mâinile E.ON care urmează să încaseze subvenţia plus preţul energiei. În afară de faptul că pierde încasările pe energia electrică, singura componentă aducătoare de profit, CET-ul va acumula pierderi şi mai mari.

- lipsa de interes în rezolvarea problemei CET,

- ascunderea rezultatelor studiilor de fezabilitate, care nu au fost niciodată prezentate opiniei publice,

- achiziţionarea combustibilului solid (cărbunelui) realizată în condiţii dezavantajoase pentru bugetul oraşului.

Toate aceste acţiuni au făcut ca CET Iaşi să acumuleze pierderi permanente determinate de reaua credinţă evidentă a administraţiei locale în gestionarea soluţiilor la această problemă. “Pe vremuri, aşa ceva intra pe rolul Procuraturii la capitolul subminarea economiei naţionale. Aş vrea să văd că instituţiile abilitate se autosesizează şi încep o anchetă pe acest subiect. Numai în acest fel vom putea fi siguri că justiţia, care trebuie să vegheze la respectarea intereselor fiecărui cetăţean din această ţară, se află cu adevărat în slujba românilor”, afirmă Irina Schrotter.

“Atenţionez că soluţia promovată de Primărie este menită să păcălească vigilenţa ieşenilor. În condiţiile în care 18 ani aburul de la CET a fost risipit şi la 1 ianuarie 2009 gigacaloria devine 300 de lei la Iaşi, va fi greu de dat explicaţii ieşenilor de ce nu s-a făcut nimic. În nici un caz predarea aburului nu este salvarea oraşului, cum este prezentată de Primărie”, arată Irina Schrotter.

-