CET – gaura neagră unde intra banii ieşenilor

Bucuresti - 16 octombrie 2008 - BUCUREŞTI / 17:32, 23.04.2008

Gigacaloria plătită de ieşeni costă 175 RON (1.750.000 lei vechi) şi este una dintre cele mai scumpe din ţară. Preţul de producţie real la CET Iaşi sare bine de 350 de RON, fiindcă la această sumă se mai adaugă subvenţia acordată de stat (47%) şi subvenţia de la Consiliul Local Iaşi (15%).

Aşadar, ieşenii, cu venituri mult sub cele ale locuitorilor din Capitală, plătesc pe gigacalorie 175 RON, faţă de 110 RON, preţul achitat de bucureşteni. Facturile la întreţinere au devenit coşmarul ieşenilor, iar cine dă vina doar pe conducerea CET Iaşi se face vinovat de reacredinţă şi manipulare.

CET Iaşi se află in subordinea Primăriei Municipiului Iaşi. În 2005 şi 2006, pierderile CET au însumat 62,6 milioane RON. Pe 2007, ele nu au fost anunţate, încă. La jumătatea anului trecut, CET Iaşi mai datora alte 60 milioane RON, către furnizori şi terţi, dintre care 45 milioane RON către furnizorul de gaze naturale E.ON Gaz Moldova. Cele peste 120 milioane RON reprezintă o treime din bugetul municipalităţii Iaşi. Cel mai probabil, bilanţul pe 2007 va adăuga alte zeci de milioane la capitolul pierderi şi datorii.

Multe dintre datorii provin din achiziţionarea de cărbune – combustibil solid cu care functionează CET Iaşi – nu primăvara, când preţurile sunt mai rezonabile, ci în prag de iarnă, când preţurile urcă ameţitor, însă achiziţia nu se mai poate amâna. Ar fi interesant de verificat ce contracte de aprovizionare cu cărbune a încheiat CET Iaşi din 2005, cu ce firme, dacă au existat clauze secrete, dacă au existat comisioane, cine le-a încasat. Multe dintre enigmele pierderilor CET s-ar elucida în acest mod.

Primăria Iaşi, cea care trebuia să caute soluţii care să stopeze pierderile, în folosul cetătenilor, a tolerat toată această stare de lucruri, încurajând, practic, contraperformanţele economice ale managementului CET.

Aşa cum vom demonstra în cele ce urmează, suspecta pasivitate a Primariei faţa de dezastrul CET are anumite raţiuni şi interese, cu multe zerouri. Primăria şi primarul Gheorghe Nichita ştiu bine că, oricâte datorii ar acumula CET Iaşi, nici un guvern nu şi-ar permite să declare falimentul societăţii, riscând escaladarea unor probleme sociale imposibil de controlat.

CET Iaşi se îngroapă în pierderi şi datorii, este, practic, falimentară, şi nimeni nu ia taurul de coarne. În mai multe rânduri, s-a pus problema retehnologizării şi relansării CET, chiar s-au plătit studii de fezabilitate, dar totul a rămas pe hârtie. Mai mult, în primăvara acestui an, Primăria a fost la un pas de a valida o asociere între CET Iaşi şi E.ON Gaz Moldova, în mare grabă şi fără respectarea legislaţiei în vigoare. Asocierea avea ca obiect cedarea aburului produs de CET ( pe care CET nu-l valorifică din 1990, deşi ar fi putut scoate bani frumoşi din asta), prin utilizarea căruia E.ON urma să producă energie electrică. Primăria oferea terenul pe care CET urma să amplaseze instalaţia.

Am demarat o investigaţie pentru a vedea de ce Primăria agreează asocierea CET cu E.ON, în condiţiile în care CET rămâne cu pierderile, E.ON are numai de câştigat, iar Primăria şi ieşenii nu au nici un profit de pe urma acestei asocieri. Am mai vrut să vedem de ce Gheorghe Nichita a blocat anterior trei proiecte distincte de modernizare a CET, fiecare dintre ele aducând CET de pe pierderi pe câştig.

Este bine ca ieşenii să ştie adevărul şi să judece singuri, fiindcă inconştienţa Primăriei le va produce mari găuri în buzunare de la 1 ianuarie 2009, când angajamentele UE obligă statul şi Consiliul Local să retragă toate subvenţiile la energia termică, al cărei preţ va fi suportat, integral, de către cetăţeni. Nu doar la Iaşi, ci în toată România. Localităţile în care primarii care s-au îngrijit din timp să rentabilizeze activitatea centralelor termice nu vor avea de suferit. Printre ele nu se numără, din păcate şi Iaşul.

Aşadar, ce nu spune Gheorghe Nichita este că, pentru modernizarea CET, au fost realizate trei studii de fezabilitate (ATH, USTDA - finanţat de ambasada S.U.A. şi ISPE). Toate trei prezentau soluţii la deficienţele constatate de specialişti în modalitatea de producere a energiei şi eficientizarea centralei. Toate cele trei proiecte au ajuns pe masa primarului, unde au rămas blocate. Rezultatele studiilor au rămas secrete, nefiind aduse la cunoştinţa opiniei publice.

Proiectul finanţat de americani şi realizat de firma Encon Services International a fost prezentat Primăriei în decembrie 2006. Conform proiectului, în opt paşi realizabili într-un an de zile, CET Iaşi ar fi trecut de la pierderi lunare de aproximativ 1,5 milioane de euro, la un profit annual de 3,2 milioane de euro. De ce Gheorghe Nichita a blocat acest proiect? Dacă l-ar fi aprobat şi proiectul ar fi demarat la 1 ianuarie 2007, în acest moment CET-ul era modernizat. Studiul american nominaliza şi 12 potenţiali investitori de calibru, din Europa şi America, interesaţi să liciteze pentru modernizarea CET Iaşi.

Gheorghe Nichita a preferat să valideze asocierea CET cu E.ON fără a organiza o licitaţie, pentru a vedea cine este dispus să plătească cel mai mult pentru acest abur. Practic, a fost de acord cu cedarea lui către E.ON. “Suntem prea mici, în faţa unui monopol precum E.ON, să ne putem imagina că putem negocia cu ei”, a declarat viceprimarul Neculau.

De ce E.ON a devenit, brusc, interesat de aburul CET?

De la 1 iunie 2008 (ziua alegerilor), România va introduce Directiva nr. 8 a Uniunii Europene. Aceasta înseamnă că toţi producătorii de energie electrică (inclusiv E.ON) cu o eficienţă de minim 75% vor primi subvenţii de 30 euro pe megawattul produs. Din acest motiv, un proiect care nu s-a concretizat vreme de 14 ani se doreşte a fi implementat în trei luni, chiar sărind peste cerinţa legală, respectiv licitaţia. Practic, Primăria pune aburul la dispoziţia E.ON care urmează să încaseze subvenţia, plus preţul energiei produse. În afară de faptul că pierde încasările pe energia electrică – singura componentă aducătoare de profit – CET Iaşi va acumula pierderi şi mai mari. Iar pierderile lor le vom plăti noi toţi.

După ce am prezentat acest subiect într-o conferinţă de presă, Primăria s-a abţinut să treacă pe ordinea de zi a următoarei sedinţei de Consiliu Local validarea asocierii CET-E.ON. La câteva zile, la CET Iaşi au descins procurorii DNA, care au ridicat diverse documente. Explicaţia oficială dată de CET este că s-au verificat ofertele unor firme private pentru licitaţia de cărbune din 2007. Conducerea CET susţine că ea a sesizat DNA deoarece a avut suspiciuni că unele dintre oferte ar fi fost falsificate. DNA nu a făcut nici un fel de declaraţii.

Aşadar, aceasta este situaţia reală de la CET Iaşi. În prag de campanie electorală, ieşenii nu au fost informaţi despre ce-i aşteaptă de la 1 ianuarie 2009, când preţul gigacaloriei va ajunge la 300-400 de RON.

Primarul Gheorghe Nichita a avut intervenţii pe câteva televiziuni centrale, în care n-a suflat o vorbă despre problema CET. De câte ori s-a ivit prilejul, în presa locală a acreditat ideea că salvarea CET şi a ieşenilor este asocierea cu E.ON. Ceea ce nu e doar o mare gogoriţă electorală, ci şi o încălcare a legii, din care câştigă doar E.ON. Probabil şi cei care au perfectat afacerea. În nici un caz CET Iaşi sau ieşenii.

Biroul de Presă al Irinei Schrotter