Invitată la o nouă ediție a podcastului Narada Leadership cu sufletul, directoarea școlii 206 din capitală și profesoară de limba română, Adriana povestește cu multă pasiune despre meseria ei, despre situația prezentă a educației în România și explică de ce este nevoie de o întreagă comunitate și de sprijin pentru educația copiilor.
„Am cunoscut-o pe Adriana Iancu în urmă cu aproape un an, în cadrul campaniei <Împreună pentru școala noastră> și am fost profund mișcată de determinarea și curajul dumneaei de a face lucruri pentru școală. Am fost impresionată de faptul că a avut șansa de a preda în mediul privat, de a fi privilegiată cumva, însă a decis să lase orice oportunități pentru a ocupa catedra într-o școală publică, de cartier, din București, în acele vremuri în care salariile profesorilor erau foarte mici și în care numai menirea și vocația îi țineau pe profesori alături de copii. Recunosc că mi s-a făcut pielea de găină de câteva ori ascultând-o și recunosc că mi-ar plăcea să am zilnic ocazia să întâlnesc astfel de profesori”, spune jurnalista Ramona Raduly, care o are invitată pe Adriana Iancu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, într-un nou episod al podcastului Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business, care sprijină educația – o inițiativă a organizației Narada de a prezenta altfel nevoile acute din educație. Și de a reuni, la aceeași masă, oameni relevanți din mediul de business, actori din societatea civilă, dar și profesori și părinți, beneficiari ai programelor sale, cu scopul de a crea șanse egale pentru generațiile actuale și viitoare de copii și acces la educație de calitate.
Adriana Iancu este unul dintre cei 60 de directori de școală care, la finalul anului trecut, în cadrul campaniei Narada „Împreună pentru școala noastră” a mobilizat comunitatea în jurul școlii sale din dorința de a strânge fonduri cu care să finanțeze una dintre nevoile elevilor și ale cadrelor didactice. A fost un proiect ce i-a reunit pe toți profesorii, care au lucrat umăr la umăr cu echipa organizației, dar și cu părinții și elevii. Au învățat cum se face project management, comunicare și fundraising, având în minte principalul obiectiv: acela de a rezolva nevoile școlii. „Adriana Iancu a fost unul dintre cei mai dedicați directori de școală, a înțeles imediat care este rolul său, și-a suflecat mânecile și s-a apucat de treabă, chiar dacă, probabil, nu a mai făcut niciodată management de proiect. A pus întrebări, și-a luat notițe și nu s-a lăsat până ce școala nu și-a rezolvat alerta listată pe platforma Narada HartaEdu.ro”, povestește Ramona Raduly, responsabil de comunicare în cadrul organizației. Tot ea i-a adresat invitația la podcast și, cum era de așteptat, acest nou episod începe relatând impresii și trăiri resimțite în campanie. „Sunt profesor de limba și literatură română și, de câte ori am dat o lucrare de control pe tema <școala>, surpriza mea a fost ca aproape fiecare elev să vorbească de această campanie, semn că au fost extrem de impactați, s-au simțit utili, s-au simțit importanți și acum culegem împreună roadele”, povestește Adriana Iancu.
Dincolo de acest moment, ea va vorbi și despre parcursul său profesional, ce a motivat-o să renunțe la mediul privat pentru menirea de a fi profesor, dar mai ales de ce părinții sunt cea mai importantă resursă a școlii pe care o conduce. Își amintește de educația primită într-un sătuc din județul Argeș, dar și despre decizia de a intra în învățământ. În opinia ei, astăzi este o mare lipsă de profesori dedicați și bine pregătiți în sistemul de învățământ românesc și spune și că oamenii par să nu mai aibă încredere în școală. „Este o provocare reală, sunt puțini aceia care astăzi se mai simt flatați să rămână în învățământ și pentru asta vă invit să urmăriți examenul de titularizare. Vedeți numai câte posturi rămân neocupate, mai ales în zona disciplinelor reale precum matematica sau informatica”. Această discuție de aproape o oră se încheie cu un apel din partea Adrianei Iancu către societatea civilă, către toți oamenii ce pot și vor să se implice în educație. Pentru că merită.
„Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația” va continua cu noi episoade, iar printre invitați se numără oameni importanți în poziții de leadership ai unor companii de renume din România, printre care BIC România, Adrem, Prime Kapital, Green Horse Games, BRD Asigurări de viață sau Eneria care iau parte în mod activ și susțin planurile Narada de rezolvare a urgențelor variate din educație, listate pe HartaEdu.ro. De asemenea, printre invitați se numără și membri ai societății civile, dar și alți profesori care știu și se lovesc zi de zi de statisticile deloc îmbucurătoare și care, doar de unii singuri, fără sprijin din partea unei întregi comunități atât pentru a contribui la educația copiilor, cât și la condiții mai bune în care aceștia să învețe și pentru care să vină cu plăcere la școală, nu pot transforma excepțiile de performanță în normalitate.
În aceste statistici se menționează că:
· România este pe ultima poziție la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană (EduPedu).
· 46,6% dintre elevii de 15 ani nu ajung să treacă de nivelul analfabetismului funcțional (nivelul 2 în testele PISA).
· 89% dintre elevii români nu dobândesc, la nivel optim, în primii 9 ani de școală, abilități de bază cum sunt scrisul, cititul, și înțelegerea textelor la prima vedere. (StirileProTV).
· Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație (EduPedu).
· România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015 (Ministerul Educației).
· 51.305 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 49.406 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie (ANPDCA).
· 189 de școli din România au WC-urile în curte sau „neconforme” (Ministerul Educației).
· România are un singur consilier școlar la fiecare 1.000 de elevi (Ministerul Educației).
· Bugetul pentru învățământ pe 2024 a fost majorat! 4,3% (de la 3,2% din PIB anul trecuta) din PIB merge pe salarii, burse și dotări.
Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co-fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurd într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.
Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.