Creșterea continuă a instabilității geopolitice din ultimii ani a dus la reapariția competiției între marile puteri. Această tendință va exercita o influență marcantă asupra domeniului apărării pe termen scurt. Forțele de apărare se află într-o cursă de adaptare și transformare, iar provocările la adresa dominației occidentale în securitatea națională vor necesita un răspuns coordonat în faţa numeroaselor probleme cu care se confruntă sectorul. În acest raport – Future of defense - încercăm să ne imaginăm cum va arăta lumea apărării spre sfârșitul acestui deceniu analizând modernizarea digitală rapidă, forțele geopolitice, câmpul de luptă și sistemele de arme, activităţile emergente în spațiu și domeniul cibernetic, lanțurile de aprovizionare, amenințarea crescândă a schimbărilor climatice și viitorul muncii.
Este esențial ca organizațiile de apărare să accelereze procesele de integrare digitală, lucrând împreună cu partenerii din alianţe și furnizorii comerciali. Se preconizează că în anul 2030 forțele de apărare vor fi mult mai digitalizate ca în prezent, încorporând capabilități de luptă de a cincea și a șasea generație ce pot exploata întregul potențial al noilor sisteme și platforme de armament. Războiul din Ucraina a evidențiat neadecvarea unităților individuale care acționează fără a fi integrate și sprijinite complet, ceea ce a dus la un război de uzură costisitor, risipitor și în general ineficient.
Sistemele de armament și platformele emergente, cum ar fi rachetele hipersonice, necesită adoptarea unor decizii rapide și informate care să se adapteze la situațiile în continuă schimbare, prin procesarea unor cantități uriașe de informații. Astfel, managementul datelor, care se bazează pe fuzionarea mai multor intrări de date între sistemele și platformele conexe, devine o componentă cheie a succesului în viitor. Interconectarea forţelor armate necesită adoptarea la scară largă a capabilităților pe care KPMG le-a dezvoltat pentru organizațiile de succes, bazate pe digitalizare, cu accent deosebit pe transformarea cloud, conectivitate și date.
Este de așteptat ca departamentele de apărare să accelereze procesele de achiziții, finanțate prin alocări sporite bugetelor de apărare. Acest fapt va necesita o creştere a receptivităţii şi agilităţii în procesele de achiziții publice, inclusiv în consolidarea capacităților de apărare suverană, menite să reducă dependența de lanțurile globale de aprovizionare și să stimuleze industriile autohtone. Lanțul de aprovizionare și achizițiile sunt domenii critice ce pot beneficia extensiv de pe urma transformării digitale. Un exemplu este automatizarea lanțului de aprovizionare și a instrumentelor de planificare care să sprijine operațiunile logistice de bază ale acestora. Alt exemplu este adoptarea sistemelor de evaluare în timp real care sa ofere date precise despre situaţia curentă a activelor, a pieselor de schimb și a sistemelor de arme, ce pot fi livrate apoi prin intermediul unui turn de control integrat.
Viitoarele sisteme de armament introduc noi dimensiuni prin creşterea razei de acțiune, a letalităţii și vitezei de lovire. Conectivitatea sistemelor de armament, a platformelor de luptă și a factorilor de decizie cu senzorii Internet of Things (IoT) ce culeg date despre oameni și echipamente este esențială. Insă, beneficiile acestor conectivități vin cu o serie de provocări, unele ţin de securitatea datelor deținute în alte țări și abilitatea unui stat de a acționa fără consimțământul altui guvern, altele vizează bonitatea cibernetică, iar altele se referă la funcţionarea sigură si eficientă a sistemelor de armament în diverse medii de operare. Interoperabilitatea cu aliații este un punct forte strategic.
Aceste schimbări vor integra oamenii și mașinile transformând forța de muncă a viitorului, ceea ce va necesita atât abilități tehnice cât și creative. Vor fi necesare noi tipuri de leadership pentru a responsabiliza oamenii și a atrage talente.
Departamentele de apărare ar trebui să analizeze barierele organizaționale ce le-ar putea împiedica să beneficieze de acest viitor digital. Este ușor de acceptat faptul că viteza de adoptare reprezintă un obiectiv cheie pentru multe forțe de apărare, dar poate fi mult mai dificilă adresarea impedimentelor existente la nivel de structură organizaţională, guvernare sau practici moștenite, ce pot inhiba progresul.
Războiul din Ucraina a declanșat o reevaluare a strategiei de apărare în Europa. Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România, notează că „invazia Ucrainei de către Rusia a făcut ca majoritatea statelor membre, inclusiv România, să crească cheltuielile cu apărarea, într-un ritm mai rapid. Deși cheltuielile cu apărarea au crescut în ultimii ani în multe țări din Europa, parțial datorită angajamentului membrilor NATO de a atinge obiectivul de 2% din PIB, războiul din Ucraina a readus în prim-plan aspecte legate de apărare și securitate”. În 2023, România preconizează că va cheltui 38,8 miliarde lei cu apărarea, echivalentul a 2,5% din PIB, în creștere față de cota de 1,8% din PIB în anul precedent – ceea ce reprezintă un avans de 50% în termeni nominali. De asemenea sumele angajate pentru cheltuielile de apărare în următorii ani s-au dublat in 2023 faţă de anul precedent la 72,5 miliarde lei, echivalentul a 5% din PIB-ul anului 2022. După cum notează Ramona Jurubiță: „Cheltuielile mai mari în domeniul apărării facilitează modernizarea continuă a forțelor de apărare ale României, așa cum se subliniază şi în cea mai recentă strategie militară a țării. Un element relevant este faptul că aceste creşteri ale cheltuielilor de apărare în România vizează domenii similare cu cele de la nivelul structurilor NATO sau UE, in linie cu tendințele observate acolo. Acestea se referă la creșterea gradului de reacție al forțelor militare sau la aspecte ce ţin de digitalizare și dezvoltare a capacităților de înaltă tehnologie care să permită îmbunătățirea proiecţiei de forţă și o interoperabilitate ridicată. Acest lucru este important deoarece apartenența României la NATO, UE fsau ca şi contrapartidă în parteneriatele strategice, în special cel cu SUA, oferă garanții sporite de securitate.”
Despre KPMG
KPMG este o organizație globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor. Ne desfășurăm activitatea în 143 de țări și aveam la finalul anului financiar 2021 aproape 265.000 de angajați în firmele membre din întreaga lume. Fiecare firmă KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată și distinctă şi se descrie ca atare. KPMG International Limited este o societate privată engleză cu răspundere limitată la garanții. KPMG International Limited și entitățile sale nu oferă servicii pentru clienți.
În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constantă, Iași, Timișoara și Chișinău. În prezent dispunem de un număr de peste 1000 de profesioniști, atât cetățeni români, cât și străini.
The continuing increase in geopolitical instability over the last few years has led to the re-emergence of great power competition. This trend will exert a primary influence on the defense arena in the near term. Defense forces are in a race to adapt and transform and the challenges to western dominance in national security will require a coordinated response to the many issues facing the sector. In this report – Future of Defense - we seek to imagine the world of defense towards the end of this decade, looking at rapid digital modernization, geopolitical forces, battle space and weapon systems, the emerging space and cyber domains, supply chains, the growing threat of climate change, and the future of work.
There is a critical need for defense organizations to accelerate digital adoption working in concert with alliance partners and commercial providers. By 2030 defense forces are expected to be significantly more digitally enabled than today, bringing fifth-and sixth-generation battlefield capabilities that can harness the full potential of new weapon systems and platforms. The war in Ukraine has highlighted the inadequacies of discrete units acting without full integration and support, which has led to an expensive, wasteful and broadly ineffective war of attrition.
Emerging weapon systems and platforms such as hypersonic missiles require defense forces to make quick, informed decisions and to adapt to changing situations, processing huge amounts of information. Thus, data management, which is reliant on fusing multiple data inputs across distributed systems and platforms, becomes a key component of future success. Achieving a connected force calls for scaled adoption of the capabilities that KPMG has developed for successful, digitally- driven organizations, with particular focus on cloud transformation, connectivity and data.
Departments of defense are expected to undertake more procurement faster, funded by increased defense budget allocations. This will require more agile and responsive procurement approaches, including the build-up of sovereign defense capabilities aimed at reducing reliance on challenged global supply chains and boosting domestic industries. Supply chain and procurement are critical areas that can benefit greatly from digital transformation. For instance, by enabling supply chain automation and planning tools to support their core logistics operations. Or, by adopting near real-time systems that provide accurate and reliable data on assets, spare parts and weapon systems, which are delivered via an integrated control tower.
Future weapon systems introduce a new dimension in range, lethality, and speed. Connectivity between weapon systems, fighting platforms and decision makers is key, with the Internet of Things (IoT) sensors gathering data on humans and equipment. However, the benefits of connectivity come with a number of challenges, including security of data held in other countries and the ability to act without another government’s consent, achieving cyber-worthiness, or helping to ensure that a system can operate securely and effectively in a range of environments. Interoperability with allies is a key strategic strength.
These transformations will require the future workforce to integrate humans and machines, calling for both technical and creative skills. New types of leadership would be required to empower people and attract talent.
Defense organizations should examine the organizational barriers that could be preventing them from taking advantage of this digital future. It is easy to agree that speed of adoption is a key goal for many defense forces, but it can be much harder to address the root cause of barriers in structure, governance and legacy practices that can inhibit progress.
The Ukraine war has triggered a re-evaluation of defense strategy in Europe. Ramona Jurubiță, Country Managing Partner at KPMG in Romania, notes that “Russia’s invasion of Ukraine has led most member states, including Romania, to commit more investment to defense, at a faster rate. Although defense spending has been increasing in recent years in many countries across Europe, partly due to members’ pledges to achieve NATO’s commitment target of 2% of GDP, the war in Ukraine has brought defense and security aspects to the fore.”. In 2023 Romania will spend RON 38.8 Bn. on defense, the equivalent of 2.5% of GDP, up from 1.8% of GDP a year before – which represents a 50% increase in nominal terms. Moreover, the amounts committed for defense spending over the next few years have doubled to RON 72.5 Bn., the equivalent of 5% of 2022 GDP. As Ramona Jurubiță notes: ”Higher defense spending would facilitate the continuing modernisation of Romania’s defence forces, as outlined in the country’s most recent military strategy. It is also relevant that stated areas of increased defence spending in Romania follow the trends observed at NATO and EU level. Notably, these relate to augmenting the reaction level of military forces, digitalisation, and development of high-technology capabilities with an enhanced striking power and elevated manoeuvrability. This is important as Romania’s membership of NATO, the EU as well as a counterparty of other strategic partnerships, especially with the US, offer increased security guarantees.”
About KPMG
KPMG is a global organization of independent professional services firms that provide audit, tax and advisory services. We operate in 143 countries and had nearly 265,000 employees in member firms around the world at the end of the financial year 2021. Each KPMG firm is legally a separate and distinct entity and is described as such. KPMG International Limited is a private English company limited by guarantee. KPMG International Limited and its entities do not provide customer services.
In Romania and the Republic of Moldova, KPMG operates in six offices in Bucharest, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara and Chișinău. We currently have more than 1,000 professionals, both Romanian and foreign citizens.