Investițiile în competențe digitale (alături de cele din infrastructură) pot transforma România în cel mai important hub logistic și de producție industrială din Europa de Est. Cum sprijină conferința FACTORY 4.0 efortul comun de adaptare a forței de muncă la provocările viitorului?
România se află în pole-position la nivel european când vine vorba de planurile directorilor executivi de a-și reloca serviciile de suport pentru afaceri și funcțiile lanțului de aprovizionare în Europa din (re-shore și near-shore) pentru a minimiza întreruperile viitoare, conform unui studiu publicat recent - Romania Attractiveness Survey 2022 – EY. În viziunea FACTORY 4.0 deblocarea acestui potențial necesită ca sectorul privat și cel public să își unească forțele pentru a accelera adaptarea și adoptarea competențelor și tehnologiilor digitale.
„Calea către Deceniul Digital” al României
În 2021, Comisia Europeană (CE) a anunțat „ Calea către Deceniul Digital ” , o viziune pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, care este împărțită în patru domenii — competențe, infrastructuri, guvernare și afaceri — cu parametri cheie pentru a provoca și monitoriza progresul.
Potrivit raportului Public First, Deceniul Digital ar putea debloca peste 2,8 trilioane de euro în valoarea adăugată brută (VAB), măsură a valorii bunurilor și serviciilor produse în economia regiunii, care este echivalent cu aproape 21% din valoarea adăugată a Uniunii Europene ( UE) economia actuală.
“Tehnologiile de digitalizare, în special inteligența artificială (AI), reprezintă oportunități majore pentru Schaeffler și clienții săi. De aceea, compania are o strategie la nivel de grup pentru toate activitățile sale de digitalizare, pe care o implementează sistematic printr-un program cuprinzător și strâns coordonat de inițiative de digitalizare. AI este o parte esențială a acestui lucru. Schaeffler folosește deja facilități de producție integrate inteligent pentru a obține reduceri semnificative ale timpilor de producție. Utilizează inteligența artificială și învățarea automată la nivel de mașină și în cloud pentru a optimiza continuu multe aspecte ale operațiunilor fabricii sale, inclusiv ciclurile de întreținere.
Investițiile în competențele digitale in Romania vor oferi un avantaj competitiv important pentru dezvoltarea infrastructurii de fabricație, adaptate trendurilor digitale actuale si pentru crearea de noi locuri de munca. In acest sens Schaeffler sprijină educația în Romania, profesională, universitară, printr-o multitudine de programe și colaborări cu scoli, universități și asociații. “ a declarat Sergiu Rosianu, Manager Research & Development, Schaeffler Romania
Digitalizarea ar putea fi următorul motor de creștere durabilă pentru România, cu 42 de miliarde EURO în plus la PIB până în 2025
Alte date furnizate de McKinsey arată că accelerarea digitalizării și connvergența spre o economie bazată pe tehnologie au un potențial semnificativ de a alimenta noul motor de creștere de care România are nevoie. În 2016, economia digitală reprezenta deja 6.9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde euro. Accelerarea digitalizării cu o apropiere de economiile din nordul Europei ar putea adăuga 42 miliarde euro până în 2025. În acest scenariu ambițios, economia digitală în România ar urma să reprezinte 20% din PIB până în 2025. Acest plus ar reprezenta 1 punct procentual suplimentar la creșterea anuală a PIB ului, pe perioada menționată. Fără această accelerare, un scenariu „business as usual” ar lua în considerare o creștere a economiei digitale din România de doar 18 miliarde euro, ajungând la o cotă de 12% din PIB până în 2025. În acest scenariu, România ar rămâne încă departe de “frontiera digitală” reprezentată de țările din Europa de Nord.
Investiţiile străine directe au crescut cu 34% în primele 4 luni din 2022
Cea mai recentă prognoză macroeconomică pentru România: În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins pozitiv cu o rată de creștere a PIB real de 5,2%.
BNR: Investiţiile străine directe au crescut cu 34% în primele 4 luni din 2022 la 3,149 miliarde de euro, comparativ cu 2,35 miliarde euro în perioada similară din 2021, conform datelor Băncii Naţionale a României.
“Ingineria bazată pe noile tehnologii, oferă țării noastre șansa de a face un pas uriaș către modernizarea statului român și către reconfigurarea economiei naționale. Ca acest lucru să se materializeze este nevoie de o conlucrare a sectorului public cu sectorului privat. Școala românească trebuie să aibă capacitatea de a pregăti mai mulți tineri pentru acest domeniu, deoarece, în prezent, cererea din piață este mult mai mare, iar companiile sunt nevoite să angajeze specialiști din alte state pentru a-și acoperi necesarul de muncă. Ingineria este șansa sigură a unui tânăr cu posibilități limitate de a reuși să își creeze o carieră solidă.” a declarant Cătălin Renghea, Consilier Parlamentul României
Nevoile de calificare în România în contextul schimbărilor tehnologice
România se confruntat cu o criză majoră a forței de muncă calificate. Competențele nu au evoluat în concordanță cu nevoile de extindere a diferitelor sectoare economice, întrucât 81% dintre angajatori au declarat că întâmpină dificultăți de completare posturi vacante de muncă.
La data de 31 august 2022, potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), sunt disponibile 43.931 locuri de muncă la nivel naţional.
Relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale este una scăzută. Angajatorii nu acordă suficientă atenție programelor de dezvoltare profesională, structurile care califică forța de muncă nu și-au adaptat oferta la nevoia reală a pieței și mai ales nu au inclus noile tehnologii ca instrumente de lucru vitale oricărei profesii conctată la economia viitorului.
Bariere importante în dezvoltarea competențelor digitale:
- Oferta limitată de educație și formare non-formală adaptată cadrului general al competențelor digitale;
- Participarea limitată la programe de calificare profesională pentru persoane cu un nivel scăzut de calificare;
- Coordonare insuficientă (reală) între părțile interesate (administrație locală și națională, organizații profesionale și patronale, companii, universități....);
- Inexistența unui sistem eficient pentru monitorizarea, asigurarea calității și formarea personalului din cadrul companiilor;
- Nealinierea cadrului legislativ la realitpțile sociale și economice, în domeniul formării;
- Lipsa consultanților calificați în dezvoltarea proiectelor de dezvoltare a competențelor digitale.
Cum sprijină conferința FACTORY 4.0 efortul comun de adaptare a forței de muncă la provocările viitorului?
Conferința FACTORY 4.0, parte din ecosistemul FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub, din care fac parte: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Ifm Electronic, Schaeffler Romania, Kuka, Phoenix Contact și FACTORY 4.0, finateaza un proiect pilot privind instruirea a 200 de profesori din învățământul liceal pentru cursul “Introducere în Învățare Automată (Machine Learning)” care să răspundă ca o resursă imediată nevoii profesorilor de a dobândi competențele necesare predării acestui curs opțional, așa cum este el structurat în cadrul ORDINULUI nr. 4.049 din 14 iunie 2022 privind aprobarea Programei școlare pentru disciplina opțională Introducere în învățarea automată (machine learning)" curriculum la decizia școlii pentru învățământul liceal , clasa a XI a/ clasa a XII a.
“Este, de asemenea esențial să se asigure că sectorul privat este implicat pe deplin în stabilirea agendei de cercetare și inovare și oferă nivelul necesar de coinvestiții. Acest lucru necesită atât crearea unui amplu parteneriat public privat cât și obținerea angajamentului conducerii superioare a întreprinderilor.” CARTA ALBĂ - Inteligența artificială - o abordare europeană axată pe excelență și încredere
„Nevoia reformei educaționale este impusă de actualul context economic și social ca răspuns la multiplele crize cărora societatea românească și europeană trebuie să le facă față. Dar acest efort nu poate fi unul exclusiv instituțional și trebuie să fie rezultatul unui dialog comun între toate părțile interesate și mai ales a celor care pot contribui cu resurse în susținerea proceselor de schimbare. Având această credință a implicării, FACTORY 4.0 vine cu un răspuns concret la oportunitatea oferită elevilor de a studia o tehnologie inovativă, care și-a găsit deja utilitatea în economie și își propune să ofere profesorilor o resursă de instruire capabilă să susțină inițiativele individuale ale fiecăruia dintre ei în acest domeniu .” – Marius Hărătău, Președinte FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub
Unde se pot înscrie profesorii interesați?
Profesorii din învățământul liceal se pot înscrie în proiect folosind următorul link: https://factory40.eu/machine-learning/
Procesul de selecție se va baza pe principiul primul venit primul servit, în limita locurilor disponibile.
Despre Conferința FACTORY 4.0
Ediția a treia a Expo-Conferinței FACTORY 4.0 este un eveniment dedicat transformării digitale, cu un accent special pe competențele digitale și pe Industria 4.0. Ediția din 2022 va găzdui alături de Expo-Conferința axată pe noile tehnologii și un forum de investiții cu teme care acoperă teme precum Industry 4.0, inteligența artificială, robotizarea, eficiența energetică, telemedicină, comunicații 5G, IoT, managementul schimbării și competențele digitale.
Partenerii ediției 2022 confirmați până la acest moment sunt: Strategic Doing, Connects, Agentia pentru digitalizarea României, Ambasada Belgiei, BEROCC, Universidad Europea, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, ACAROM, EIT Manufacturing, SunE, APDETIC, ifm electronic, Phoenix Contact, KUKA, Siemens, Digital Twin, EnelX, Microsoft, Dell Technologies.
Mai multe detalii: https://factory40.ro/2022/