Comunicat de presă PCC SE

Bucureşti - 02 iulie 2010 - Ca răspuns la afirmaţiile făcute de conducerea Oltchim în comunicatul de presă din data de 29 iunie şi la acuzaţiile îndreptate împotriva PCC SE, PCC doreşte să facă următoarele precizări:

1. Despre programul de investiţii ineficient al conducerii Oltchim

PCC doreşte să atragă atenţia că aşa-zisul program de restructurare şi investiţii implementat în perioada 1994-2008 de conducerea Oltchim, în valoare de 371 milioane de euro, bazat în principal pe ajutor de stat şi garanţii de stat, nu s-a dovedit rentabil. În urma acestor investiţii, datoriile Oltchim au crescut sistematic, ajungând în prezent la aproximativ 500 milioane euro. În pofida tendinţelor pozitive de pe piaţa petrochimică din perioada 2003-2008, profiturile Oltchim au scăzut şi compania a înregistrat constant pierderi în ultimii 4 ani.

Oltchim nu se mai poate baza pe un program de investiţii fundamentat pe idei şi principii din anii ‘70. PCC este convins că dezvoltarea Oltchim depinde de capacitatea conducerii de a se adapta la tendinţele curente de pe piaţă, prin introducerea de tehnologii noi, moderne, şi prin reorientarea portofoliului de produse către produse de nişă, care se bucură de căutare pe piaţă şi asigură marje de profit ridicate.

2. Strategia conducerii Oltchim, concentrată pe achiziţia Arpechim

Situaţia dificilă cu care se confruntă Oltchim în prezent se datorează în principal faptului că directorul general Constantin Roibu nu a oferit, în cei 28 de ani de activitate, nici un program alternativ pentru companie, concentrându-se exclusiv asupra achiziţiei petrochimiei de la Arpechim, prezentată ca fiind unica soluţie pentru Oltchim. PCC a atras atenţia în repetate rânduri că achiziţia instalaţiei de la Arpechim, cu o capacitate mică de producţie, învechită, nefuncţională şi ineficientă, contravine principiilor de business şi intereselor Oltchim, deoarece nu permite Oltchim să funcţioneze eficient şi profitabil. Chiar şi după repararea şi repornirea instalaţiilor de la Arpechim, care implică investiţii substanţiale, Oltchim nu va putea concura cu jucătorii mari, cu capacităţi de producţie moderne şi eficiente, cum ar fi BASF sau Anwil. PCC a arătat în mod repetat că există soluţii alternative pentru Oltchim: PVC poate fi produs pe baza unor materii prime alternative la etilena pură, cum ar fi clorura de vinil monomer (VCM) sau dicloretan (EDC), care pot fi transportate fără restricţii în Europa. Acest lucru necesită contracte pe termen lung cu producătorii, însă din păcate conducerea Oltchim nu a fost capabilă să valorifice această oportunitate şi nu a încheiat astfel de contracte.

3. PCC este considerat răspunzător pentru refuzul băncilor private de a acorda finanţare pentru Oltchim

PCC SE nu deţine acţiuni la nici o bancă şi nu poate influenţa deciziile nici unei bănci. Băncile sunt instituţii financiare independente şi deciziile lor privind creditarea sunt luate exclusiv pe baza propriilor evaluări privind riscurile pe care le comportă fiecare credit solicitat în parte. PCC nu poate influenţa nici o bancă şi nu este răspunzător de deciziile nici unei bănci în privinţa neacordării de credite către Oltchim.

4. Cea mai mare parte din finanţarea acordată Oltchim provine de la bănci comerciale private

Oltchim a primit de-a lungul timpului numeroase credite de la bănci comerciale, care sunt în continuare creditori pentru companie. Începând din 2007, din cauza situaţiei financiare deosebit de dificile a companiei, conducerea Oltchim a căutat să rezolve problemele combinatului doar pe baza ajutoarelor de stat şi a unor măsuri administrative: conversia datoriilor în acţiuni în baza unei legi aprobate de Parlament; garanţii de stat pentru un nou program de investiţii în valoare de 485 milioane de euro; o garanţie de stat acordată prin intermediul Eximbank pentru un împrumut comercial destinat achiziţiei petrochimiei de la Arpechim; şi cel mai recent caz, privind împrumutul destinat repornirii Arpechim, acordat în principal de CEC Bank, o bancă deţinută de stat ( 13,5 milioane de euro) şi doar în mică parte de BRD (700 000 euro). Toate aceste măsuri au caracter de ajutor de stat şi, potrivit legislaţiei europene, trebuie notificate Comisiei Europene înainte de a fi implementate.

În ceea priveşte afirmaţiile d-lui Roibu privind intenţia pe care unele bănci şi-ar fi exprimat-o de a deveni acţionari ai societăţii, PCC consideră că aceasta ar fi o schimbare pozitivă, deoarece noii acţionari ar pleda cu siguranţă pentru restructurare, reorientarea producţiei, o mai mare transparenţă şi standarde corporatiste europene, adică exact acele obiective pe care le susţine şi PCC.

5. Obiecţiile PCC cu privire la raportul de reevaluare a Arpechim

PCC consideră că reevaluarea activelor nefuncţionale ale secţiei de petrochimie de la Arpechim, de la preţul la care au fost achiziţionate de Oltchim, de 1 euro, la valoarea de 89,5 milioane de euro, este discutabilă, mai ales având în vedere că metoda utilizată de către evaluatorul selectat de Oltchim nu este recunoscută de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). PCC SE a adresat numeroase întrebări referitoare la raportul de reevaluare şi a solicitat clarificări Ministerului Economiei, conducerii Oltchim şi evaluatorului. PCC SE a cerut acţionarului majoritar la Oltchim, Ministerul Economiei, să amâne înregistrarea şi implementarea deciziei privind valoarea reevaluată până la clarificarea tuturor aspectelor. Deoarece nu a primit nici un răspuns la aceste întrebări şi solicitări, şi nu a avut posibilitatea să supună raportul analizei unui alt evaluator independent recunoscut pe plan internaţional, PCC a decis să conteste în instanţă raportul.

În ceea ce priveşte atacurile directe ale directorului general Oltchim, Constantin Roibu, la adresa PCC SE şi a directorului de dezvoltare al companiei, Wojciech Zaremba, PCC califică aceste afirmaţii ca fiind neadevărate şi ca pe o încercare de a distrage atenţia de la problemele reale cu care se confruntă Oltchim. PCC a participat la două încercări de privatizare a companiei poloneze ZAK, în anii 2006 şi 2009-2010. În ambele cazuri, PCC a parcurs cu succes toate etapele procesului de privatizare, fiind selectat în faza finală a negocierilor ca unic investitor potenţial. În această ultimă etapă a procesului de privatizare, oferta PCC nu a corespuns aşteptărilor statului polonez, ceea ce este normal şi frecvent într-un proces de privatizare, în orice ţară. În cursul acestor procese de privatizare, nici PCC şi nici statul polonez nu au avut nici un fel de obiecţii reciproce, iar PCC nu a fost acuzat niciodată de încercări de preluare ostilă a ZAK sau a altei companii. La momentul primei încercări de privatizare, în 2006, dl. Zaremba nu avea nici un fel de legătură cu PCC. Dl. Zaremba a părăsit compania ZAK în mai 2006 şi ulterior a început să lucreze pentru PCC.

6. Creşterea artificială a activelor Arpechim

PCC a avut posibilitatea de a efectua o analiză due dilligence la Arpechim la sfârşitul anului 2007. Conform estimării noastre iniţiale, valoarea Arpechim a fost evaluată la minus 200 milioane euro, cauza fiind starea tehnică proastă a instalaţiei de piroliză. Singura ofertă primită de către Petrom pentru Arpechim a fost cea de 1 euro, venită din partea Oltchim SA. Nicio altă companie nu s-a arătat interesată de achiziţionarea Arpechim.

7. Referitor la acuzaţia că PCC a “furat” din clienţii Oltchim

PCC nu a folosit niciodată informaţiile prezentate de către conducerea Oltchim despre clienţii companiei. Informaţiile cu privire la potenţialii clienţi de pe piaţa produselor chimice sunt cunoscute de către toţi producătorii şi nicio companie nu are nevoie sa sustragă acest tip de informaţii. Într-o economie liberă de piaţă este considerat drept un comportament de piaţă normal ca fiecare producător să încerce să vândă pe acele pieţe pe care le consideră potrivite pentru strategia sa, în timp ce clienţii sunt liberi să compare preţurile şi să aleagă cea mai bună ofertă disponibilă pe piaţă.

8. Referitor la acuzaţia că PCC nu a prezentat un program alternativ

PCC este în total dezacord cu direcţia strategică aleasă de către conducerea Oltchim pentru dezvoltarea companiei, care se bazează pe tehnologii şi modele învechite din anii ’70 – ’80, şi care se concentrează exclusiv pe un singur produs – PVC, un bun de larg consum, produs pe baza unei tehnologii învechite. PCC doreşte să reorienteze Oltchim şi să extindă portofoliul cu produse de nişă care au o marjă mai mare de profit şi care se bucură de o cerere crescută pe piaţă, renunţând la producţia ineficientă de PVC, care nu poate fi susţinută de Oltchim.

9. PCC este acuzat că nu a prezentat niciodată o măsură constructivă

Încă de la bun început, PCC s-a pronunţat împotriva noului program de investiţii anunţat de conducerea Oltchim, după ce programul precedent în valoare de 371 milioane de euro, implementat în perioada 1994-2008, s-a dovedit nerentabil şi a adus compania în situaţia extrem de dificilă în care se găseşte în prezent, ducând la pierderi importante şi la escaladarea datoriilor. PCC a respins şi respinge în continuare noul program de investiţii al conducerii Oltchim, deoarece consideră că acesta va avea acelaşi efect, contribuind la sporirea datoriilor combinatului. Ministerul Economiei şi-a exprimat sprijinul în favoarea acestui program, pe care PCC îl contestă şi pentru implementarea căruia refuză să îşi asume responsabilitatea. PCC a prezentat autorităţilor un program pe termen scurt care constă în evaluarea tehnică şi financiară a companiei, pregătirea unui cash flow pe o perioadă de 12 luni, elaborarea unui buget real, a unui plan de restructurare, urmate de un plan realist de afaceri. Ministerul Economiei nu a acceptat planul propus de PCC şi nu este interesat nici de restructurare, pe care PCC o consideră vitală pentru Oltchim. În schimb, Ministerul Economiei doreşte să creeze un conglomerat de companii în jurul Oltchim, fără restructurarea prealabilă a Oltchim.

10. Investiţii în sporirea capacităţilor de producţie a PVC

Sporirea capacităţilor de producţie a PVC de către principalii producători din Europa şi de pe alte pieţe ale lumii determină intensificarea concurenţei pe piaţa de larg consum a PVC, ceea ce face ca Oltchim, cu o capacitate redusă de producţie, să nu fie competitivă. Pentru a fi competitivă pe piaţă, capacitatea de producţie a Arpechim ar trebui să fie de minim 1 milion de tone pe an, capacitate ce nu poate fi atinsă. Chiar şi atunci când Arpechim era funcţională şi furniza materie primă pentru Oltchim, combinatul avea dificultăţi în a atinge profitabilitatea. Oltchim nu a putut plăti nici materia primă către Petrom, înregistrând datorii istorice care au fost recent reeşalonate pe o perioadă de trei ani. De aceea, PCC consideră că Oltchim ar trebui să îşi reorienteze producţia şi să investească în produse noi şi să ţintească spre noi pieţe de desfacere.

BDR Associates
A Hill & Knowlton Associate
Tel: 021-231.13.19