O analiză a Planului Național de Redresare și Reziliență, realizată de Bankwatch România și Declic, cu sprijinul unor experți independenți, scoate la iveală faptul că PNRR finanțează doar 3,4% din investițiile în energii regenerabile asumate de România până în 2030.
Declic și Bankwatch au trimis către Comisia Europeană și Guvernul României concluziile analizei care arată că doar un sfert dintre proiectele din capitolul energie ce pot fi finanțate prin PNRR sunt cu adevărat verzi. Restul de 75% sunt investiții în proiecte care contribuie la schimbările climatice.
În consecință, organizațiile de mediu cer oficialilor de la Bruxelles și Executivului Român să redirecționeze fondurile către energie cu adevărat „verde”, în acord cu țintele climatice ale Uniunii Europene.
Analiza a fost realizată cu sprijinul cercetătorilor Sorin Cebotari și Andrei David Korberg.
„Cu aceste propuneri de investiții, România nu își va atinge obiectivele de reducere a emisiilor până în 2030. Utilizarea gazului de orice tip, fie gaz natural sau hidrogen obținut din combustibili fosili, pentru încălzirea locuințelor este una din cele mai ineficiente, scumpe și nesustenabile metode de a încălzi locuințele”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatorul campaniilor Declic.
Investițiile majore prevăzute în PNRR sunt către proiecte cu gaz fosil, deși ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și-a asumat public eliminarea gazului din PNRR. Contrar declarațiilor publice, PNRR direcționează doar 3,4% din fonduri către investițiile regenerabile asumate de România până în 2030.
Proiectele către care Guvernul distribuie banii nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energetic. În prezent, acest sector este sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din România, generând 66% din emisii. De altfel, chiar Planul menționează că „în condițiile actualului mix energetic, chiar și cu țintele din Planul Național Energie Climă (PNIESC), România nu își va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030”.
„Măsurile prioritare ar trebui să se concentreze pe soluții care pot fi aplicabile imediat și care generează economii reale de carbon, cum sunt eficiența energetică a clădirilor, electricitate din regenerabile și încălzire folosind electrificarea pe bază de surse regenerabile de energie. Pe de altă parte, obținerea hidrogenului din gaze fosile este o falsă soluție pentru tranziția energetică, iar utilizarea hidrogenului de către consumatorii casnici este o opțiune insuficient explorată și ineficientă în prezent”, a spus Laura Nazare, Coordonatoarea campaniei tranziție energetică la Asociația Bankwatch România.
Experții Sorin Cebotari, Senior Research Manager la weTHINK.eu, cercetător asistent la Universitatea Babeș-Bolyai, și Andrei David Korberg, cercetător asistent la Aalborg University, explică pe larg în cadrul analizei Declic și Bankwatch de ce finanțarea unor rețele de gaz-hidrogen este utopică.
Referitor la cărbune, deși Planul estimează că va fi eliminat treptat până în 2032, nu există alocări financiare pentru înlocuirea acestuia și susținerea comunităților afectate de acest proces, deși 10 dintre cele 17,5 miliarde din totalul Fondului pentru tranziție justă la nivel european vor fi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență.
Analiza face parte din proiectul „Abordarea pragmatică a provocărilor de mediu, economice, sociale și legislative ale tranziției energetice” derulat de Asociația Bankwatch România în parteneriat cu Asociația 2Celsius, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este implicarea activă a societății civile în elaborarea politicilor publice pe termen lung în vederea decarbonizării sectorului energetic, contribuind astfel la reduceri de emisii de gaze cu efect de seră și îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.
Persoane de contact:
Declic
Roxana Pencea-Brădățan, Coordonatoare campanii
roxana@declic.ro
Bankwatch România
Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică
laura.nazare@bankwatch.org
Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
Comunicat de presă furnizat și asumat de Asociația Bankwatch