Bucuresti - 04 iulie 2019
-
„Ce diferență este între sarea vrac și cea comercializată sub diferite mărci – roz, de Himalaya, iodată, de mare, fără sodiu? Dar între boabele de cafea culese cu grijă dintr-o oarecare parte a lumii și cafeaua vrac? Diferența majoră e marca. O marcă reprezintă garanția calității, a investițiilor realizate de-a lungul timpului. Recenta propunere legislativă anti-tutun, cea mai radicală de până acum, setează un precedent periculos pentru proprietarii de mărci. Proiectul prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează țigarete. Vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi ușor de substituit cu cele ilegale, mai ales în județele de frontieră, unde contrabanda e dominantă. În lipsa expunerii produsului, consumatorul nu va mai putea alege, ghidându-se după cel mai familiar element al mărcii, ambalajul. Interzicerea expunerii produselor din tutun ar reprezenta, de fapt, o restricționare a mărcilor, încalcînd un drept de proprietate intelectuală, dar și dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la calitatea produselor. În plus, e o măsură lipsită de eficiență, mai ales pentru România, care are una dintre cele mai întinse granițe externe a UE și este, astfel, foarte vulnerabilă la contrabandă și contrafaceri”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, în cadrul Galei Proprietății Industriale, organizată de Universul Juridic.
Referindu-se la proiectul legislativ menționat, oficialul JTI a adăugat că interzicerea expunerii produselor în magazine ar încălca, de asemenea, tratate internaționale ale Organizației Mondiale a Comerțului: articolul 20 TRIPS, care prevede că “utilizarea unei mărci comerciale în procesul de comercializare nu va fi blocată în mod nejustificat prin cerinţe speciale (...)”, precum și articolul 2.2 TBT, conform căruia “reglementările tehnice nu vor restricţiona comercializarea mai mult decât este necesar ”.
„Traversăm o perioadă în care referințele se schimbă, iar fundamentele se uită. Și mă refer aici la drepturile și libertățile fundamentale. În afara propunerii în sine, sunt îngrijorătoare și declarațiile celor care susțin acest proiect de lege. Unul dintre inițiatori susține că, doar „de dragul pluralismului de idei”, industria nu trebuie consultată la redactarea acestui proiect. Eu cred cu tărie că pluralismul de idei stă la baza societății democratice. Atâta timp cât suntem o industrie legală, avem dreptul de a ne exprima, de a ne întâlni cu autoritățile și de a ne opune atunci când considerăm că restricțiile au întrecut măsura. Sunt principii la care nu renunță nici Uniunea Europeană, unde sunt înregistrate cele mai multe restricții în domeniul tutunului, dar unde se fumează cel mai mult din lume (29%)”, a mai spus Gilda Lazăr.
„Organizațiile neguvernamentale și de sănătate publică subliniază, din ce în ce mai des, asemănările dintre tutun, alcool și produse alimentare, cerând reglementări similare pentru a reduce consumul. Planul OMS pentru prevenția și controlul bolilor netransmisibile între 2013 și 2020 menționează consumul de tutun, lipsa activității fizice, dieta nesănătoasă și abuzul de alcool, ca fiind cauzele principale ale dezvoltării acestor boli. Se previzionează în viitorul deloc îndepărtat o lume fără branduri, în care statul sau alte organisme suprastatale decid ce e mai bine, în care omul e pus la zid în funcție de obiceiurile sale de viață și consum. Este identificat un nou inamic public al unei vieți idilice, pure și lipsite de griji – corporațiile. Un fals conflict, care determină antagonizarea unor întregi categorii de oameni, sectoare economice, pături sociale. Ce va urma? Singura modalitate prin care companiile își vor putea diferenția produsele va fi prețul. Garanția calității, conferită de mărci, va dispărea, produsele interzise vor fi disponibile pe piața neagră, iar societatea va fi cuprinsă, ca în perioada prohibiției din SUA, de corupție generalizată. La nivel global, produsele vor deveni mărfuri, fără amprenta vreunui brand, iar câteva mari concerne sau statul vor deține monopolul. Un singur producător de pâine, care s-ar putea cumpăra pe cartelă, dat fiind că îngrașă. Un singur producător de mezeluri și carne roșie, tot pe cartelă, pentru că sunt cancerigene. Oricum, sunt voci care spun că planeta va putea fi salvată - și implicit omenirea-, dacă vom consuma mai puțin. Soluții distructive, care nu propun nimic în locul lăsat gol de economiile prospere. Până atunci însă, nu vom înceta să tragem semnale de alarmă și să apărăm principiile statului de drept și ale democrației: proprietatea în toate formele ei, inclusiv cea intelectuală, dialogul constructiv al sectorului privat cu administrația publică, dreptul de a alege, în deplină cunoștință de cauză”, a concluzionat directorul JTI.
.
Cuvinte cheie:
JTI Gilda Lazăr