Bucuresti - 06 iulie 2015
-
Cel mai recent studiu realizat de KPMG privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare subliniază impactul pe care creșterea favorabilă incluziunii și inegalitatea de venit îl au asupra capacității de a reacționa la schimbare
KPMG International a publicat recent studiul său privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare 2015 (Change Readiness Index - CRI), în care 127 țări (inclusiv Romania) au fost evaluate în funcție de capacitatea de a se pregăti și a răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamități naturale și șocuri economice și politice până la tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii.
Elaborat în parteneriat cu Oxford Economics, CRI este singurul studiu global de acest tip, conceput pentru a fi utilizat atât de sectorul public cat și de cel privat pentru o mai bună fundamentare a deciziilor politice și investiționale. Publicarea CRI are loc într-un moment în care statele membre ONU se pregătesc să adopte Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în luna septembrie, care vor sta la baza elaborării politicilor în următorii 15 ani.
Noi informații privind capacitatea țărilor de a se adapta la schimbare
Studiul CRI 2015 oferă informații unice și în unele cazuri, neașteptate, în legătură cu țări mai mici, mai puțin bogate și cu resurse mai reduse care deseori depășesc economiile mai mari în adoptarea măsurilor esențiale de adaptare la schimbare.
“Studiul CRI arată că nu există principii absolute atunci când este vorba de adaptabilitate la schimbare,” spune Șerban Toader, Senior Partner, KPMG in Romania. “Bunăstarea unei țări este cu siguranță un factor major, dar multe țări compensează lipsa de prosperitate cu o guvernanță robustă, o bază socială solidă și un mediu de afaceri pozitiv.”
“O tendință relevantă care reiese din studiul CRI de anul acesta este că țările care au obținut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare,” observă Toader. “De fapt cele nouă țări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale Indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, și anume că politicile care promovează creșterea favorabilă incluziunii pot ajuta țările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile.”
Țările din topul clasamentului pentru adaptabilitatea la schimbare
Studiul CRI a fost extins de la 90 de țări incluse în clasamentul din 2013 la 127 țări în 2015. În 2015, Singapore s-a clasat ca și în anul 2013 pe primul loc, în timp ce țările nord și vest europene au dominat în primele 20 de locuri din top.
1. Singapore 11. Olanda*
2. Elveția* 12. Germania
3. Hong Kong* 13. Marea Britanie
4. Norvegia 14. Canada
5. Emiratele Arabe Unite * 15. Japonia
6. Noua Zeelandă 16. Australia
7. Qatar 17. Austria*
8. Danemarca* 18. Belgia*
9. Suedia 19. Chile
10. Finlanda 20. Statele Unite
*Țări care acum sunt nou incluse în CRI 2015
Resurse suplimentare alături de profiluri interactive de țară ce permit comparații între națiuni, regiuni și nivelul veniturilor sunt disponibile online la kpmg.com/changereadiness.
Țări cu venituri mai mici care se remarcă
O serie de țări cu venituri mai mici au înregistrat performanțe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici și investiții eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. India a înregistrat una dintre cele mai importante schimbări în clasamentul CRI din 2013 (a urcat 17 locuri), ceea ce, după cum arată Indicele, reflectă un mediu de afaceri mult îmbunătățit.
“Ne aflăm într-un context complex de tendințe globale în accelerare, concurență maximă pe piețele internaționale, riscuri regionale agravate și de criza identitară prelungită a României”, a spus Daniela Nemoianu, Executive Partner, KPMG în România. „Cultura imediatului, corupția, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate și restrângerea capacității administrative indică necesitatea stringentă a conturării și calibrării unui Proiect de Țară, a unei direcții și a unor priorități strategice care să țină cont de valorile naționale și de interesele țării.
Proiectul de Țară este un concept dincolo de interesele politice sau economice punctuale și care ar permite adaptarea competitivă a României la schimbările din jur. ‘Împreună pentru o Românie puternică’ presupune captarea și alinierea integrată a acțiunilor sistemice în direcția interesului național, fiind o șansă unică de progres în asentimentul națiunii, de proiecție și construcție a unei viziuni strategice de anvergură, pe termen lung, în beneficiul țării. O astfel de inițiativă, bine gândită și coordonată, este și o oportunitate de coagulare a clasei politice și a societății”, a adăugat Nemoianu.
Stabilirea nivelului de adaptabilitate la schimbare al unei țări
Pentru a evalua capacitatea de adaptabilitate la schimbare, CRI măsoară capabilitățile unei țări în funcție de 3 piloni:
• Capabilitatea antreprenorială – mediul de afaceri al unei țări
• Capabilitatea guvernamentală – incluzând aspecte fiscale, de reglementare și de securitate
• Capabilitatea oamenilor și societății civile – instituțiile societății civile, nivelul de incluziune a creșterii, educația, sănătatea și accesul la tehnologie
“CRI este astfel proiectat încât utilizatorii să poată aprofunda datele prezentate în fiecare dintre cei trei piloni pentru a obține o imagine detaliată a performanțelor unei țări pentru fiecare capabilitate, și o înțelegere a motivelor pentru care unele națiuni au performanțe mai bune decât altele precum și ce s-ar putea face pentru a acoperi decalajul,” a spus Nemoianu. “Adaptabilitatea la schimbare este complexă și CRI dă posibilitatea guvernelor, ONG-urilor și investitorilor privați să treacă dincolo de aparențe, să descifreze această complexitate și în cele din urmă să adopte decizii mult mai bine fundamentate.”
* END *
Sumar pentru România
România ocupă locul 79 dintr-un total de 127 țări participante la studiul de evaluare a Indicelui de Adaptabilitate la Schimbare - Change Readiness Index (CRI), realizat de KPMG International în parteneriat cu Oxford Economics. CRI măsoară capacitatea țărilor de a se pregăti și răspunde la schimbările tot mai rapide cauzate de șocuri economice și politice sau de tendințe pe termen lung, ca de exemplu evoluția demografică și noile tehnologii, precum și de calamități naturale. Față de ultimul sondaj realizat în 2013, Romania și-a îmbunătățit punctajul CRI general, care reliefează capabilitățile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental și oamenii și societatea civilă. România a obținut cel mai bun punctaj la capabilitățile oamenilor și societății civile, deși aceasta este singura mare categorie la care punctajul țării a scăzut comparativ cu studiul precedent.
Deși venitul este un factor declanșator important pentru creșterea adaptabilității la schimbare, România fiind inclusă în categoria țărilor cu venituri medii-superioare (4.086 -12.615 USD), țara este depășită în clasamentul CRI de 13 țări cu venituri medii-inferioare și chiar de 5 țări cu venituri inferioare din Africa. România aparține grupului de țări din Europa de Est și Asia Centrală în care s-a clasat pe locul 14 dintr-un număr total de 16 țări, în timp ce Republica Cehă, Ungaria și Slovacia se situează pe primele trei poziții.
România se clasează pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflectă robustețea companiilor și capabilitățile antreprenoriale ale unei țări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) și flexibilitatea pieței muncii (locul 61). Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea și Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 datorită slabei finanțări și cooperări între institutele de cercetare și mediul de afaceri. România a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut in privința mediului de afaceri (locul 95) reflectând astfel dificultățile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislația privind drepturile de proprietate și a contractelor, fiscalitatea și protecția investitorilor. România nu a obținut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficiența finanțării companiilor și întreprinzătorilor.
Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care țara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar și datorită administrării fiscale și bugetare deficitare. România ocupa o poziție slabă în clasament și la capacitatea de reacție la schimbările de mediu și climatice precum și în privința siguranței alimentare și securității energetice. Romania prezintă semne de ameliorare la indici precum birocrația, politici pozitive de reglementare și un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziție medie în cadrul clasificării.
Deși punctajul a scăzut de la ultimul sondaj, oamenii și societatea civilă reprezintă cea mai robustă capabilitate a României, pentru care ocupă locul 62 în clasament. În consecință, ar trebui să ne concentrăm într-o mai mare măsură asupra dezvoltării capabilităților umane, cu atât mai mult cu cât este nevoie de mult timp pentru ca rezultatele să devină vizibile în această direcție. Veriga cea mai slabă a României constă în evoluția demografică, unde s-a clasat pe penultimul loc (locul 126 din 127), datorită unei rate scăzute a fertilității și migrării uriașe. Potrivit sondajului, România are deficiente in privința protecției sociale și capabilităților antreprenoriale datorită sprijinului redus din partea statutului. În schimb, Romania se clasează mai bine la utilizarea tehnologiei, creșterea favorabilă incluziunii și sănătate, având o speranță mare de viață (74,6 ani) și o rată scăzută a mortalității infantile.
Despre studiu
Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (the Change Readiness Index) (a se vedea online tool) acoperă 127 țări dintre care 90 au fost incluse în studiul CRI 2013 la care s-a adăugat o combinație de națiuni dezvoltate și în curs de dezvoltare. Selecția mai extinsă de țări oferă o mai bună oportunitate de a efectua o comparație între aceste regiuni și nivelurile de venit. CRI este structurat în funcție de trei piloni (Capabilitatea Antreprenorială, Capabilitatea Guvernamentală, Capabilitățile Oamenilor & Societății civile), care desemnează capacitatea fundamentală a unei țări de a gestiona schimbarea. Cercetătorii de la Oxford Economics au colectat datele primare ale sondajului de la 1.270 experți naționali din întreaga lume, care au fost apoi combinate cu un al doilea set de date format din peste 120 variabile care sunt grupate în 73 indicatori secundari de date în cadrul indicelui. Sursele de date secundare sunt printre altele, Forumul Economic Mondial, Banca Mondială, Institutul Legatum, Fondul Monetar Internațional și Națiunile Unite. Pentru detalii complete cu privire la piloni, sub-indicatorii pilonilor și ponderare, întrebările primare din cadrul sondajului și sursele de date secundare vizitați: kpmg.com/changereadiness-methodology.
Despre KPMG
KPMG este rețeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și în domeniul afacerilor. Ne desfășurăm activitatea în 155 de țări și avem 162.000 de profesioniști în firmele membre din întreaga lume. Societățile independente membre ale rețelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative ('KPMG International'), o entitate elvețiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată și distinctă și se descrie ca atare.
În România și Republica Moldova, KPMG își desfășoară activitatea în cadrul celor șase birouri din București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău.
Pentru mai multe informaţii:
Maria Stancu
Marketing Director
Tel: +40 (372) 377 800
Mobil: +40 744 631 102
Fax: +40 (372) 377 700
e-mail: mstancu@kpmg.com
Cuvinte cheie:
clasament adaptabilitate schimbare