Recent a fost lansat raportul „The Good Bank”, rezultatul a 6 luni de dezbateri pe marginea unei întrebări de importanţă primordială pentru economiile noastre: Care este rolul unei bănci bune?
Mazars a fost (alături de Crédit Suisse, SAP şi Capgemini) unul dintre sponsorii principali ai iniţiativei „The Good Bank” lansate de The Economist Group.
Raportul „The Good Bank” sintetizează concluziile unei dezbateri organizate prin transmisiuni şi discuţii online în direct, studii la care au contribuit manageri din sectorul bancar şi experţi în domeniul serviciilor financiare. Scopul dezbaterii a fost acela de a schiţa profilul unei bănci durabile, eficiente şi demne de încredere.
Cum se poate recâştiga încrederea pierdută?
„Care va fi următorul model de afaceri de succes? Care este rolul pe care ar trebui să-l joace o bancă «bună»? Grupului Mazars îi revine, printre altele, responsabilitatea de a susţine în mod independent un model operaţional care să sporească transparenţa, calitatea şi încrederea în sectorul bancar, promovând astfel stabilitatea financiară şi întoarcerea la o creştere durabilă”, explică Charles de Boisriou, Global Head of Banking - Mazars.
Discuţiile s-au concentrat pe aspectele considerate piatra de temelie a unei bănci „bune”:
- Credibilitate: cum pot băncile recâştiga încrederea unui public încă sceptic?
- Inovaţie: majoritatea celor supuşi sondajului (52%) în timpul dezbaterii transmise online consideră că cele mai valoroase inovaţii referitoare la sistemul bancar provin din afara sectorului în cauză.
- Eficienţă: pot băncile furniza creditele de care economia au nevoie pentru a se dezvolta, satisfăcând totodată cerinţele acţionarilor, ale autorităţilor de reglementare, ale deponenţilor şi pe cele asociate interesului publicului mai larg?
Din punctul nostru de vedere, progresul poate fi promovat pe două căi: prin reglementări legislative sau prin adoptarea celor mai bune practici chiar de către jucătorii de pe piaţă. Ambele sunt necesare şi se completează reciproc. Bunele practici care respectă interesul public ar trebui adoptate şi puse în aplicare în mod firesc – mai ales cele care şi-au dovedit deja efectul benefic asupra sectorului bancar. Organizarea unor dezbateri asemănătoare celor propuse de programul The Good Bank contribuie la identificarea unor soluţii mai eficiente, datorită diversităţii participanţilor şi a punctelor de vedere exprimate.
„În cele din urmă, concurenţa se va dovedi forţa cea mai utilă în această situaţie. Nu guvernele, nu autorităţile de reglementare, nu politicienii, ci concurenţa va fi cea care va ghida elaborarea normelor şi a optimizărilor” declară Jonathan McMahon, partener la Mazars, Global Head of Regulation and Bank Restructuring.
„Băncile trebuie să atragă experţi de cea mai bună calitate, în condiţiile în care se fac presiuni – legislative sau de altă natură – pentru a limita remuneraţia oferită cadrelor de conducere, fiind totodată nevoite să facă faţă obligaţiei de a asigura credite şi lichidităţi pentru piaţă, în contextul presiunilor exercitate de autorităţile de reglementare. Ele trebuie să atingă toate aceste obiective şi să sporească concomitent valoarea oferită acţionarilor. Acest exerciţiu de echilibristică trebuie menţinut cât timp băncile se străduiesc să recâştige încrederea clienţilor” susţine Steve Brecher, partener la WeiserMazars (SUA).
În România:
„Încă din perioada anterioară crizei, o parte a băncilor din România şi-a conjugat eforturile pentru a sparge zidul de gheaţă creat artificial între instituţia de credit şi client în anii ’90, dintr-o explicabilă reticenţă faţă de risc a instituţiilor de credit, dublată de o lacună a unei practici libere şi a unei structuri statistice. Astfel, încă de la începutul anilor 2000, relaţia “prietenoasă” de abordare a clienţilor şi a problematicilor reale cu care se confruntă aceştia reprezintă pentru instituţiile de credit din România un model de business, în prezent consolidându-se instituţii şi proceduri bancare care au ca scop cultivarea dialogului constructiv între bancă şi client.”, a precizat Matei Dimoftache – Avocat Senior, SCA Duncea, Ştefănescu / Mazars.
De ce Mazars?
Participare activă la dezbaterile publice
În prezent, nu mai poate fi negat faptul că actuala criză economică şi financiară, care destabilizează economia mondială începând cu anul 2008, a afectat echilibrul anterior şi impune acum reforme structurale profunde, care să redeschidă calea către stabilitate financiară internaţională şi către o creştere economică viguroasă şi profitabilă pentru toţi.
Grupul Mazars se angajează să faciliteze organizarea de dezbateri şi discuţii pe teme economice de maximă importanţă. Suntem de părere că sporirea rolului inteligenţei colective este un factor decisiv, care conduce la stabilirea unor forme mai eficiente de cooperare şi care face posibilă implementarea unor soluţii adecvate şi bine gândite pentru dezechilibrele constatate. Iată de ce suntem mândri să participăm la programul The Good Bank.
La Mazars, al cărui model de dezvoltare este stimulat constant de diversitatea oamenilor noştri şi de caracterul complementar al sferelor lor de competenţă, suntem convinşi că cele mai bune răspunsuri posibile la provocările ridicate de actuala situaţie vor avea ca sursă inteligenţa colectivă. Într-adevăr, putem constata că firmele, comunităţile şi statele care progresează sunt cele capabile să ofere un ţel comun eforturilor lor, să lămurească problemele complexe actuale şi să adopte o viziune în care fiecare individ poate avea un impact şi poate contribui la dinamica colectivă astfel generată.
Transparenţă şi încredere: modelul propus de Mazars
În legătură directă cu obligaţia de a servi interesul general, pe care o considerăm apanajul profesiilor noastre, ne exprimăm convingerea că una dintre responsabilităţile grupului Mazars în ansamblu este să susţină în mod independent un model organizaţional pentru profesiile noastre. Considerăm că acest model ar trebui să sporească transparenţa şi încrederea în pieţele de capital şi să promoveze astfel stabilitatea financiară şi revenirea la creşterea economică. Acesta este scopul care a ghidat contribuţia noastră activă la dezbaterea pe marginea profesiilor din domeniul auditului. Astfel se explică şi alegerea noastră de a publica un raport anual care prezintă conturile consolidate conform normelor IFRS şi auditate în mod independent. Până în prezent, suntem singurul grup internaţional specializat în audit şi în servicii de consultanţă care se supune unui astfel de exerciţiu solicitant, în aceleaşi condiţii ca şi clienţii noştri cotaţi la bursă.
Pe site-ul Mazars puteţi consulta câteva dintre opiniile experţilor despre subiecte-cheie, cum ar fi „The European de-stress test”, „The Good Bank: Simplicity is a Complex Issue”, „A Paradigm Shift - Seeking Transparency in Global Tax Law”: http://www.mazars.com/index.php/Home/Insights/The-New-Face-of-Banking
Despre Mazars:
- La nivel global
§ Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit, consultanţă financiară, contabilitate & payroll, consiliere fiscală şi juridică, oferite de peste 13.500 de specialişti în 71 de ţări, cu acoperire pe toate cele 5 continente.
§ Auditând peste 450 de companii listate şi oferind consultanţă de cea mai înaltă calitate clienţilor, Mazars se situează pe locurile 5-10 în oricare din ţările în care este prezent.
§ În anul financiar 2011-2012, Grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 1.013,4 mil EUR, reprezentând o creştere de 6% comparativ cu perioada anterioară.
§ Mazars este singura firma de audit şi consultanţă care, în spiritul transparenţei, prezintă public (din 2005) conturile consolidate ale Grupului, auditate conform IFRS: http://annualreport.mazars.com/.
- La nivel local
§ Mazars îşi desfăşoară activitatea în România din 1995, iar din septembrie 2013 Mazars şi Adevaris (firmă românească de consultanţă fiscală şi audit, fondată în 2003 şi care a funcţionat sub denumirea LeitnerLeitner între 2009 şi 2012) şi-au unit forţele pentru a forma o echipă puternică, consolidând astfel poziţia Mazars ca fiind una dintre cele mai mari firme de audit şi de consultanţă de pe piaţa românească.
§ Echipa locală include peste 170 de auditori, experţi contabili, consultanţi fiscali şi de payroll, avocaţi, specializaţi în domenii precum servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, externalizare servicii de contabilitate şi salarizare, consiliere juridică.
§ Biroul Mazars din România a avut în 2012 cifra de afaceri de aproximativ 4,3 milioane EUR, într-o uşoară creştere faţă de anul precedent, iar urmare a fuziunii cu Adevaris, se preconizează o creştere de 50% a veniturilor anuale.