18046 comunicate de presă , 16544 utilizatori înscrişi

Evoluţia numărului şi capacitaţii de cazare a hotelurilor şi pensiunilor din România

27 septembrie 2013, 04.35 - Afaceri Social Turism

Bucuresti - 27 septembrie 2013 - Autor: Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România

Azi este Ziua Internaţioanală a Turismului, un prilej bun pentru o analiză a situaţiei hotelurilor şi pensiunilor din România.

În ciuda anilor economici dificili, atât hotelurile, cât şi pensiunile din România s-au înmulţit în ultima perioadă (2009-2011) într-un ritm chiar mai mare decât în anii de boom imobiliar (2006-2008). În 2011, Institutul Naţional de Statistică număra 1.319 hoteluri, cu 73 mai multe decât în 2010. Dacă vorbim în procente, numărul de hoteluri şi moteluri a crescut cu 8% în 2011, faţă de 2010, iar în 2010 cu 6% faţă de anul anterior, în timp ce în anii pre-criză ratele de creştere nu au depăşit 4%.

Dacă ne referim la pensiuni, tendinţa a fost cu totul alta (vezi grafic). După ce, în 2009, numărul pensiunilor turistice şi agroturistice a crescut cu 7% faţă de anul anterior, criza a domolit creşterea, la doar 1% în 2010 iar, din 2011. numărul lor a început chiar să scadă (-2% faţă de 2010).

Evoluţia numărului hotelurilor & motelurilor şi pensiunilor în România, 2006-2011, sursa: Institutul Naţional de Statistică

Mai relevant decât numărul total de hoteluri şi pensiuni este capacitatea de cazare, exprimată în numărul de locuri disponibile pentru turişti înmulţite cu numărul de zile în care unităţile de cazare sunt deschise, din care se exclud zilele în care unităţile sunt închise temporar din lipsă de turişti, pentru reparaţii sau din alte motive. După acest criteriu, pensiunile nu doar că nu au intrat pe o tendinţă descrescătoare, dar au crescut cu 10% în 2011 faţă de 2010 - ceea ce înseamnă că s-au deschis pensiuni cu capacitate mare de cazare şi s-au închis pensiuni mai mici. Hotelurile au crescut şi ele, cu 6% în aceeaşi perioadă, sub creşterea per total a capacităţii de cazare din România, aici incluzând şi moteluri, hosteluri, cabane, campinguri, tabere şi sate de vacanţă. Creşterea per total a industriei a fost de 7% în 2011 versus 2010.

Aceste capacităţi de cazare au însă rate de utilizare foarte mici. După un maxim de 42% atins în 2007 în cazul hotelurilor, această rată a scăzut la un minim de 29% în 2010, pentru a reveni pe o uşoară tendinţă de creştere în 2011 (vezi grafic). Gradul de ocupare al pensiunilor turistice, însă, este aproximativ la jumătate față de cel al hotelurilor, cu un maxim de 22% în 2007 şi 2008. În 2010, rata de ocupare a pensiunilor turistice a fost de doar 15%.

Indicii de utilizare în hoteluri, pensiuni turistice şi alte unităţi de cazare din România (%), 2006 - 2011 - sursa: Institutul Naţional de Statistică

Comparând cu ratele de ocupare ale hotelurilor şi ale altor unităţi de cazare din Uniunea Europeană, România nu stă foarte bine. În martie 2013, rata de ocupare de la noi a atins 32%, faţă de 60% în Marea Britanie, 59% în Austria, 41% în Ungaria sau 36% în Polonia. Bulgaria s-a situat după România la acest indicator, cu 27%.

Ratele nete de ocupare pe camere în hoteluri şi alte unităţi de cazare în UE (%), martie 2013 - sursa: Eurostat

Dacă ne referim la segmentarea capacităţilor de cazare din România în funcţie de confortul oferit, se observă că, în anii 2010 şi 2011, a avut loc o scădere în număr şi capacitate a hotelurilor şi pensiunilor de o stea şi două stele, în timp ce capacităţile de trei stele au avut cea mai mare creştere (152 de hoteluri de 3 stele în plus în 2011 faţă de 2010 şi 137 de pensiuni de 3 stele în plus în 2011 faţă de 2010). Numărul hotelurilor de 5 stele a crescut cu 5 în 2011, ajungând la un total de 24, în timp ce numărul hotelurilor de 4 stele a crescut cu 38 în aceeaşi perioadă, ajungând la un total de 194.

Evoluţia numărului structurilor de primire turistică pe categorii de confort din România, 2010-2011, sursa: Institutul Naţional de Statistică

Putem concluziona că investiţiile în hotelurile româneşti nu s-au cramponat de condiţiile economice dificile din ultimii ani din România. La nivel global însă, serviciile de cazare au înregistrat o stagnare, dublată de constrângeri de capital, cu un impact negativ asupra capacităţii şi / sau a dorinţei companiilor hoteliere şi ale proprietarilor de a face investiţii în portofoliu.

Însă, pe măsură ce sectorul cazărilor îşi revine, hotelierii au început din nou să facă investiţii. Conform unui studiu publicat de New York University, se estimează că doar în S.U.A. cheltuielile investite în acest sector s-au mărit cu 5 miliarde de USD în 2012, o creştere 33% faţă de valoarea de 3,8 miliarde de USD înregistrată în 2011. Companiile hoteliere internaţionale au prevăzut, de asemenea, fonduri suplimentare destinate unor viitoare alimentări de capital pentru proprietăţilor lor. Marile lanţuri hoteliere din Europa şi Asia au angajat cheltuieli de capital de ordinul miliardelor în 2012. Ceea ce se poate traduce pentru România într-o intensificare a competiţiei cu ofertele de la nivel global, de aceea trebuie să menţinem pasul cu ritmul lor de investiţii.

Însă, înainte, de a iniţia cheltuieli de capital pentru proprietatea deţinută, proprietarii trebuie să evalueze cu atenţie rentabilitatea acestor investiţii, luând în considerare atât reducerea gradului de ocupare pe durata lucrărilor, efectele neprevăzute ale lucrărilor, impactul lucrărilor pe preţuri şi facilităţile vizate în comparaţie cu cele ale competitorilor, cât şi câştigul anticipat în cazul activului renovat.

Dincolo de investiţiile în capacitate, marketingul devine din ce în ce mai important şi mai ales cel online, pe care mulţi hotelieri nu îl iau în considerare încă, deşi conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cornell, social media şi conţinutul generat de utilizatori pot afecta profitabilitatea unui hotel. Să ne gândim doar la cele peste 75 de milioane recenzii online generate de peste 32 de milioane de clienţi pe TripAdvisor.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.