Banii circulă mai greu în segmentul farmaceutic global

Bucuresti - 12 septembrie 2013 - Marile companii din domeniul farmaceutic au sume estimate între 20 şi 40 de milioane de USD blocate inutil în procesele de gestionare a fluxului de numerar, echivalând cu un procent situat între 3,6% şi 7,1% din vânzările lor totale. Conform studiului EY Cash on prescription privind capitalul circulant al marilor companii farmaceutice rezultă că performanţa acestui indicator continuă să se deterioreze, deşi într-un ritm mai lent decât în anul trecut.

Aceste rezultate, în general slabe, privind capitalul circulant maschează însă o orientare mult mai puternică în ultimii ani spre managementul lichidităţilor, generată de încercarea marilor companii farmaceutice de a-şi optimiza capitalul şi de a creşte valoarea pentru acţionari. S-au realizat progrese semnificative, însă impactul nu a fost suficient de puternic pentru a contracara efectul negativ asupra performanţelor globale ale industriei adus de modificarea modelului de distribuţie şi a modelului de business.

Provocările din domeniu au dus la o scădere a vânzărilor şi a nivelului capitalului circulant în Big Pharma

În comparaţie cu 2011, vânzările marilor companii farmaceutice au scăzut cu 3% în 2012, din cauza creşterii competiţiei aduse de generice, a presiunii pe preţ şi a impactului negativ al ratelor de schimb valutar pentru companiile care raportează în dolari americani (reprezentând două treimi din vânzările totale din industrie). Aceste forţe au avut un impact mai mare decât evoluţiile înregistrate pe pieţele emergente. Cererea pentru produsele de îngrijire a scăzut, de asemenea, semnificativ în a doua jumătate a anului, în special în Statele Unite şi Europa. Activitatea de fuziuni şi achiziţii a fost şi ea limitată. În acest context, nivelurile capitalului circulant au scăzut, dar într-un ritm ceva mai lent (-2%) decât vânzările.

O gamă largă de practici de plată

Distribuitorii sunt, de regulă, cei mai rapizi plătitori, în timp ce spitalele şi agenţiile guvernamentale au tendinţa să plătească mai târziu. De exemplu, distribuitorii din Statele Unite plătesc la 35-45 de zile. În cazul Europei, termenele de plată au variaţii mari, un număr mic de distribuitori stabilind nivelul general pentru fiecare ţară. Germania şi ţările scandinave înregistrează cel mai scăzut nivel al duratei medii de încasare (25-30 de zile). În Marea Britanie, durata medie de încasare a creanţelor a crescut, ajungând la 60-90 de zile. În Japonia, durata medie de încasare a creanţelor rămâne ridicată, la 90-120 de zile, în timp ce în restul lumii, se înregistrează o distribuţie largă a performanţei duratei medii de încasare a creanţelor, reflectând nivele variabile ale maturităţii pieţei, politicilor locale de preţ şi strategiilor comerciale.

În afară de distribuitori, companiile faramaceutice din Europa lucrează cu un mix de doctori, farmacii, spitale şi agenţii guvernamentale, ceea ce duce la termene de plată extinse, nivele ridicate ale plăţilor întârziate şi costuri mari cu logistica şi distribuţia. Pentru acest segment, durata medie de încasare a creanţelor poate fi estimată la 70-80 de zile, cu variaţii mari în funcţie de categorii şi ţară.

„Dacă până în prezent, toate ţările membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să plătească facturile la medicamente în termen de 30 zile, România avea obligaţia să plătească facturile furnizorilor de medicamente la 180 de zile. Aceasta reprezintă un decalaj de plată de şase ori mai mare faţă de restul Europei, deşi, în realitate, în luna martie 2013 se ajunsese chiar la un termen de plată de 360 de zile pentru decontarea medicamentelor compensate şi gratuite.

Chiar dacă, începând cu luna martie 2013, pentru facturile emise după această dată, autorităţile din sistemul sanitar a trebuit să reducă termenele de plată la medicamentele decontate la cel mult 60 de zile, în conformitate cu Directiva 7/2011 a Uniunii Europene care prevede combaterea plăţilor întârziate pentru tranzacţiile comerciale cu statul, această directivă este în continuare extrem de dificil de pus în aplicare, întrucât ar însemna fonduri suplimentare semnificative de care încă autorităţile locale nu dispun în momentul de faţă”, subliniază Silvia Tălpeanu, Senior Manager, EY România.

În timp ce ritmul şi amploarea schimbărilor în industrie cresc, companiile farmaceutice care ţintesc în continuare o îmbunătăţire a performanţei capitalului circulant vor fi nevoite să reacţioneze la situaţiile nou apărute în operaţiuni şi piaţă prin schimbări mult mai substanţiale decât cele pe care le-au făcut până acum.

”Firmele ar trebui să ia în considerare o colaborare mult mai apropiată cu distribuitorii. Ar trebui să dezvolte o capacitate mai rapidă de răspuns a sistemelor şi proceselor lor şi să-şi consolideze lanţul de aprovizionare. Ar fi de dorit, de asemenea, o gestionare mai eficientă a proceselor externalizate, o abordare echilibrată între lichidităţi, costuri, nivel de servicii şi risc, adaptarea strategiilor de gestionare a capitalului circulant la condiţiile pieţelor emergente şi schimbarea comportamentelor interne”, a declarat Silvia Tălpeanu, Senior Manager, EY România.

”De asemenea, companiile farmaceutice ar putea să identifice oportunităţi suplimentare de îmbunătăţire a capitalului circulant prin examinarea bunelor practici aplicate de companiile din alte industrii, precum cea a produselor de consum”, a adăugat Silvia Tălpeanu.

Despre raport

Acest raport se bazează pe o analiză a performanţei capitalului circulant în companiile farmaceutice mari (după vânzări) cu sediul în Statele Unite şi Europa, reprezentând aproape jumătate din piaţa farmaceutică globală.

Companiile incluse în raport sunt Abbott Laboratories, Amgen, AstraZeneca, Bayer, Bristol-Myers Squibb, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Johnson & Johnson, Merck, Merck KGaA, Novartis, Pfizer, Roche şi Sanofi.

Analiza performanţei capitalului circulant este specifică atât industriei cât şi companiilor din segment şi utilizează date din declaraţiile financiare anuale publice ale companiilor.

Analiza a inclus şi examinarea performanţei capitalului circulant a patru mari companii farmaceutice japoneze: Astellas Pharma, Daiichi Sankyo, Dainippon Sumitomo Pharma, Eisai şi Takeda Pharmaceutical.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

.

Imagini