Conferinţa experţilor: „Comercializarea produselor alimentare în România – Oportunităţi şi provocări”

Bucuresti - 25 octombrie 2012 - Potenţial de creştere enorm în sectorul comercializării produselor alimentare din România

• Comerţul modern este unul dintre principalele motoare pentru bunăstarea consumatorilor şi dezvoltarea economică.
• Sectorul comercializării produselor alimentare în România prezintă un potenţial extraordinar de extindere, creştere şi îmbunătăţire pentru bunăstarea consumatorilor.
• Evoluţia României în sectorul comerţului modern din ultimii ani a fost impresionantă, dar există în continuare multe provocări pe piaţă, care trebuie depăşite.
• Experţii sunt de acord că o cooperare verticală, de-a lungul lanţului de aprovizionare, reprezintă principalul factor de succes pentru valorificarea acestui potenţial, în beneficiul tuturor părţilor interesate, de la agricultor la consumator.

Ce oportunităţi şi beneficii aduce comerţul modern industriei alimentare, furnizorilor şi consumatorilor din România? Ce trebuie făcut pentru a valorifica oportunităţile în beneficiul tuturor părţilor interesate? Cât de sofisticat este lanţul de aprovizionare cu produse alimentare al ţării şi care sunt pârghiile importante pentru îmbunătăţire? Care vor fi principalele provocări în viitor? Aceste chestiuni sunt discutate de experţi români şi internaţionali de vârf, în această după amiază de joi, în Bucureşti.

Potenţial extraordinar pe piaţa românească de retail
Unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, sectorul comerţului reprezintă peste o treime din PIB, cu vânzări de 47 miliarde Euro (2011) şi 60% din consumul privat, utilizând 12% din forţa de muncă a României. În ultimii anii, piaţa de retail a înregistrat o creştere remarcabilă; vânzările totale în sectorul retail din România au crescut cu aproape 150% în ultimul deceniu. De asemenea, numărul de magazine a crescut în mod impresionant, cu 876%, de la 380 puncte de desfacere în 2001, la 3.700 în 2011.
Comerţul modern reprezintă cheia pentru bunăstarea consumatorilor şi dezvoltarea economică; sectorul comerţului modern de produse alimentare nu poate fi separat de comerţul traditional – în special, în cazul României, comerţul cu produse alimentare prezintă în continuare un potenţial extraordinar. Piaţa romaneasca este dominată de comercianţi tradiţionali, chiar dacă sectorul comerţului modern s-a dezvoltat rapid în ultimii zece ani şi continuă să crească şi să prospere. Ponderea formatelor de comerţ modern aproape s-a triplat în ultimii zece ani. Cu toate acestea, ponderea totală este în continuare scăzută, cu o cotă de piaţă de 26%.
În alte ţări est-europene, ponderea comerţului modern este mult mai ridicată: în Polonia, de exemplu, peste 50% din comerţul de produse alimentare este organizat în formate de distribuţie moderne, în timp ce în Ungaria, acesta depăşeşte 80%. Doar Moldova şi Kazakhstan înregistrează o dezvoltare mai slabă a sectorului decât România. Prin comparaţie, majoritatea ţărilor din vestul Europei prezintă o pondere a comerţului modern între 70% şi 80%.

Un lanţ de aprovizionare eficient - baza pentru comerţul modern
Comerţul modern trebuie să se bazeze pe un lanţ de aprovizionare cu o funcţionare optimă – în această privinţă, România are încă multe obstacole de depăşit. Industria alimentara din Romania, in special cea agricola, va trebui sa creasca si sa isi consolideze rolul . Motivele care stau la baza acestei situaţii includ atât infrastructura slab dezvoltată şi echipamentele insuficiente, cât şi absenţa investiţiilor şi a abilităţilor de conducere. O industrie alimentară eficientă şi dispunând de resurse constituie baza pentru un lanţ de aprovizionare funcţional şi un comerţ modern. „Polonia are o industrie alimentară foarte competitivă, acesta este unul dintre factorii succesului nostru.” subliniază Renata Juszkiewicz, Preşedintele Asociaţiei Poloneze pentru Comerţ şi Distribuţie.

Gestionarea caracterului complex şi sofisticat al exigenţelor consumatorilor – Colaborarea dintre comercianţi şi furnizori este esenţială
Conform experţilor, nu poate exista un lanţ de aprovizionare funcţional, fără o colaborare eficientă între comercianţi şi furnizori. Ambele părţi au un obiectiv comun: îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, pentru a avea succes într-un mediu competitiv. Design-ul şi varietatea gamei de produse, precum şi diversitatea clienţilor reprezintă tot atâtea provocări în a întruni aşteptarile de zi cu zi ale clienţilor. Complexitatea comerţului modern, din perspectiva gamei de produse, este mare: un supermarket mediu oferă aproximativ 20.000-30.000 produse, în timp ce formatele comerciale mari, precum hipermarketurile şi magazinele mari de tip Cash & Carry, depozitează până la 50.000 produse pe an (inclusiv articole de sezon etc.).
În plus, complexitatea mediului de afaceri va creşte semnificativ în următorii ani datorită tendinţelor precum inovaţia dictată de consumator, ofertele personalizate, comerţul prin canale multiple, livrarea la domiciliu sau aprovizionarea durabilă. Prin urmare, se preconizează că importanţa colaborării dintre părţile interesate din interiorul lanţului de aprovizionare va creşte.
O temă importantă a conferinţei o reprezintă discuţia despre colaborarea verticală şi gestionarea mărcilor. Experţii cred că, atunci când vorbim de poziţionarea şi gestionarea mărcilor, colaborarea verticală este şi mai importantă pentru a oferi consumatorului o experienţă coerentă privind marca respectivă şi, într-un final, pentru a satisface nevoile acestuia. Comercianţii au nevoie de priceperea furnizorilor în ceea ce priveşte produsele acestora şi în ceea ce priveşte poziţionarea din punct de vedere al preţurilor. „O marcă de succes le oferă valoare consumatorilor şi această valoare vine, firesc, cu un preţ. Aşadar, comercianţii şi furnizorii trebuie să aibă oportunitatea să colaboreze, inclusiv atunci când vine vorba de stabilirea preţurilor, de exemplu cu privire la informaţiile privind valoarea percepută de consumator. În mod clar, aceasta se face într-o manieră legală!” explică Alain Galaski, Director General al Asociaţiei Europene a Mărcilor (AEM).

Crearea unui cadru juridic de susţinere – responsabilitatea cheie a autorităţilor de reglementare
Pentru a valorifica potenţialul sectorului românesc al comerţului, depinde în primul rând de autorităţile de reglementare să conceapă un cadru juridic de susţinere, având în vedere caracterul practic, contextul economic specific şi impactul asupra tuturor părţilor interesate, de-a lungul lanţului de aprovizionare. În lumina exigenţelor din ce în ce mai mari ale consumatorilor, colaborarea dintre comercianţi şi furnizori ar trebui mai degrabă extinsă, decât restrânsă, pentru a maximiza beneficiile pentru consumator, obiectiv urmărit de toate părţile interesate.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania (AMRCR) a fost înfiinţată în 2003 de un grup de comercianţi români şi comercianţi internaţionali aflaţi în România. Pe lângă reprezentarea intereselor pieţei româneşti de retail, AMRCR are drept obiectiv stabilirea unor standarde de afaceri echitabile şi transparente şi îmbunătăţirea concurenţei în sectorul românesc de retail.

Federaţia Română a Industriei Alimentare (Romalimenta) este organizaţia reprezentativă a industriei româneşti a alimentelor şi băuturilor. Principalele responsabilităţi ale Romalimenta sunt asigurarea unei pieţe reglementate adecvat şi maximizarea competitivităţii. Pentru aceasta, Romalimenta trebuie să creeze şi să consolideze parteneriate instituţionale.

Declaraţie de presă lansată oficial în data de 25 octombrie 2012, la ora 18:00.

.