De Ziua Mondială a Epilepsiei purtăm culoarea mov, ca semn al solidarităţii faţă de cei 500.000 de români afectaţi de această boală

26 martie 2012, 10.07 - Sănătate   Social   Evenimente  

Bucureşti - 26 martie 2012 - Este pentru prima dată când Ziua Mondială a Epilepsiei, fondată la nivel internaţional în 2008 sub numele de Purple Day, este marcată şi în România;

Ţara noastră se alătură astfel unui număr de peste 50 de ţări de pe toate continentele lumii care marchează Ziua Mondială a Epilepsiei – 26 martie[1];

500.000 de români sunt afectaţi de epilepsie, potrivit datelor Asociaţiei Pacienţilor cu Epilepsie din România[2].

Cu ocazia Zilei Mondiale a Epilepsiei (Purple Day), marcată pe 26 martie în peste 50 de ţări din lume şi inclusiv în România, Asociaţia Pacienţilor cu Epilepsie din România (ASPERO), cu sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România, derulează o campanie de informare cu scopul de a sublinia necesitatea conştientizării impactului acestei afecţiuni asupra pacienţilor şi familiilor acestora.

Cu ocazia Purple Day, ASPERO şi GSK România încurajează oamenii să poarte culoarea mov, desemnată la nivel internaţional simbolul acestei zile, în spirit de solidaritate cu cei care suferă de epilepsie în toată lumea. Din 2008, de când a fost fondată Ziua Mondială a Epilepsiei la nivel internaţional, este pentru prima dată când se aceasta este marcată şi în România.

Conform datelor ASPERO, 500.000 de români suferă de epilepsie.[3] La nivel mondial, 1 din 100 de oameni suferă din cauza acestei afecţiuni[4]. Mai mult, această tulburare răspunde la tratament medicamentos în doar 70% din cazuri, astfel că 3 din 10 pacienţi nu îşi pot controla afecţiunea, întrucât unele forme ale bolii sunt rezistente şi necesită altfel de intervenţii sau tratamente adecvate.[5]

“Cea mai serioasă problemă cu care se confruntă cei care suferă de epilepsie şi familiile lor este stigmatizarea. Cei din jur îi marginalizează pentru că nu înţeleg natura afecţiunii lor sau sunt speriaţi, precum şi din cauza diverselor şi multiplelor mituri create în jurul acestei boli. Deseori, epilepticii sunt puşi în situaţia în care trebuie să ascundă existenţa acestei afecţiuni pentru a putea trăi o viaţă cât mai normală în societate, pentru a putea să obţină chiar un loc de muncă. În plus, din cauza crizelor imprevizibile şi a nevoii constante de însoţitor, mulţi pacienţi epileptici ajung să se simtă o povară pentru cei din jur şi dezvoltă depresii”, spune Ileana Ştefan, Director Executiv al Asociaţiei Pacienţilor cu Epilepsie din România (ASPERO), care luptă în România pentru apărarea drepturilor pacienţilor cu epilepsie.

Ca parte a campaniei de informare derulată la nivel mondial cu ocazia Purple Day[6], în România, reprezentanţii ASPERO vor împărţi, pe 26 martie, mii de materiale informative despre epilepsie în Capitală. Mai multe informaţii despre boală, cauze, simptome, precum si despre cum se poate acorda primul ajutor în cazul unei crize convulsive/epileptice sunt disponibile pe site-ul asociaţiei, www.aspe.ro.

“Pacienţii care suferă de epilepsie se confruntă deseori cu probleme sociale şi psihologice pentru că sunt marginalizaţi sau discriminaţi şi astfel ajung să se izoleze. Toate acestea se întâmplă din cauza crizelor epileptice pe care nu le pot controla şi care pot izbucni oricând”, a declarat dr. Ioana Mândruţă, medic primar neurolog. "Pacientul cu epilepsie are un risc crescut de deces prematur. Acest fapt se datorează situaţiilor impredictibile legate de crizele cu alterare de conştienţă şi căderi şi, de asemenea, aceşti bolnavi au un risc crescut de moarte subită prin afectarea funcţiilor cardiace sau respiratorii. De aceea, este foarte important pentru noi toţi să ştim să le acordăm primul ajutor şi este critic să ne informăm în privinţa acestei boli”, adaugă dr. Ioana Mândruţă.

Principalele probleme evidenţiate de medicii specialişti din România[7] sunt legate de anumite deficienţe din domeniul acestei patologii. Acestea se referă la:

· Numărul redus de centre specializate în explorarea si tratarea epilepsiei

· Accesul limitat al pacienţilor la investigaţii specifice (din cauza lipsei de echipament sau a preţului ridicat al analizelor)

· Lipsa de cooperare a pacienţilor, cauzată de nivelul redus de educaţie

· Refuzul de a accepta diagnosticul si tratamentul

“Există anumite forme specifice de epilepsie care nu răspund la tratamentul obişnuit, astfel încât cercetarea şi dezvoltarea de tratamente inovatoare este esenţială pentru noi. Înţelegem provocările acestei patologii şi de aceea ne orientăm eforturile şi investiţiile în mod constant pentru a răspunde acestei nevoi şi pentru a putea oferi pacienţilor speranţa unei vieţi normale, a unei boli ce poate fi controlată”, a declarat Dana Constantinescu, directorul medical al GSK România.

Medicii[8] propun ca soluţii pentru ameliorarea acestor deficienţe: creşterea accesului la investigaţii specifice pentru diagnosticarea epilepsiei, fondarea mai multor centre specializate în managementul afecţiunii, formarea unor echipe interdisciplinare (neurolog, pacient, psiholog şi familie), o mai bună informare a medicului de familie în ceea ce priveşte simptomatologia bolii şi o mai bună educare a pacienţilor cu privire la boala lor şi importanţa terapiilor.

Epilepsia afectează 3,4 milioane de europeni[9] şi peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial şi este a 2-a cea mai frecventă tulburare neurologică[10]. Aproximativ 90% dintre persoanele care suferă de epilepsie trăiesc în ţări aflate în curs de dezvoltare, unde incidenţa afecţiunii este aproape de 2 ori mai mare în comparaţie cu ţările dezvoltate (unde sunt înregistrate 40-70 de noi cazuri de epilepsie pe an, raportat la 100.000 de persoane). Totodată, în ţările în curs de dezvoltare, 75% din pacienţii epileptici nu beneficiază de tratamentul necesar [11]. Potrivit estimărilor, între 4 şi 10 pacienţi la fiecare 1.000 de persoane suferă de epilepsie activă, care se manifestă prin crize fără o cauză identificabilă. [12] La nivel mondial, 10% dintre oameni au o criză convulsivă de-a lungul vieţii şi suspectează că ar putea fi afectaţi de epilepsie, deşi tulburarea presupune în fapt recurenţa crizelor convulsive.[13]

Despre epilepsie

Epilepsia este o tulburare neurologică incurabilă, care afectează peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume, care apare cel mai frecvent fie la vârste foarte mici, fie foarte înaintate, iar în aproape 50% din cazuri, cauzele afecţiunii nu sunt identificate. Epilepsia se manifestă prin crize bruşte şi imprevizibile, de câteva secunde sau minute. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele sunt dramatice. Câteva dintre cauzele cunoscute sunt traumatismele craniene, accidente vasculare, infectii, tumori, tulburari de dezvoltare a creierului, suferinta la nastere şi factorii ereditari. Cea mai comună formă de epilepsie (idiopatică), afectează 6 din 10 pacienţi şi poate avea un teren genetic. Dacă nu este tratată corect, epilepsia poate avea consecinţe grave asupra pacientului, determinând deterioare fizică şi psihică importantă.[14]

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi: http://www.aspe.ro/index.php/despre-epilepsie/

Despre Purple Day

Purple Day reprezintă un efort comun al tuturor celor care suferă de epilepsie şi al celor care îi sprijină pentru a creşte nivelul de informare în privinţa acestei afectiuni. Pe 26 martie, la nivel mondial, oamenii sunt încurajaţi să poarte culoarea mov pentru a atrage atenţia asupra epilepsiei.

Purple Day a inceput sa fie sarbatorita din anul 2008 la initiativa unei fetiţe de 9 ani din Canada, Cassidy Megan şi a Asociaţiei de Epilepsie din Nova Scoţia (EANS), în semn de solidaritate cu persoanele afectate de epilepsie din întreaga lume. Inspirată de lavandă, întrucât lavanda este asociată cu solitudinea şi izolarea, stări comune pacienţilor afectaţi de epilepsie, fetiţa a ales culoarea mov pentru reprezentarea acestei zile.

Despre Asociaţia Pacienţilor cu Epilepsie din România (ASPERO)

ASPERO s-a înfiinţat ca ONG în septembrie 2011 pentru a da o voce legitimă şi puternică bolnavilor de epilepsie, pentru a reda acestora speranţa şi încrederea într-o “reală normalitate” a vieţii lor şi a copiilor lor. Scopul Asociaţiei este să apere drepturile bolnavilor de epilepsie, luptând pentru a le oferi acces la tratament adecvat şi noi medicamente şi metode de tratament, protecţie socială şi integrare în societate, să popularizeze boala şi consecinţele ei şi să sprijine destigmatizarea lor.

GlaxoSmithKline - una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, al carei portofoliu are la bază o substanţială activitate de cercetare şi dezvoltare. GlaxoSmithKline (GSK) se dedică îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, ajutându-i pe aceştia să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiasca mai mult. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.gsk.com şi www.gsk.ro.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:
Adelina Nedelcu
Brand PR Executive, GSK Romania
0732 307 274
adelina.e.nedelcu@gsk.com
Daniela Spiridonescu
GMP PR
0740 038 544
daniela.spiridonescu@pr.gmp.ro

http://www.aspe.ro/

Cuvinte cheie:  Epilepsie  zi mondială  campanie 

Mediafax nu îşi asumă în nici un fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestora.

Comentarii:

Nu există comentarii pentru acest comunicat.

Trebuie să te autentifici pentru a putea adăuga comentarii.