Bucureşti - 22 martie 2012
-
Astăzi 22 martie 2012, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o decizie îndelung aşteptată de actorii pieţei de capital din România cu privire la statutul Pieţei Rasdaq.
Astfel, în cauza C‑248/11, în care SCA DUŢESCU şi ASOCIAŢII, alături de domnii avocaţi Doina Gherman, Sergiu Bogdan şi Bujiţă Aurel, l-au repezentat pe domnul Gânscă Gicu Agenor, având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare privind interpretarea unor dispoziţii din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/39/CE (MiFID) referitoare la sfera de incidenţă a noţiunii de „piaţă reglementată”, respectiv cu privire la aplicarea regimului juridic al pieţei reglementate pentru o piaţă care nu îndeplineşte cerinţele Titlului III din MiFID, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că articolul 4 alineatul (1) punctul 14 din MiFID „trebuie interpretat în sensul că o piaţă de instrumente financiare care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în titlul III din această directivă nu intră în noţiunea „piaţă reglementată”, astfel cum este definită de dispoziţia menţionată, chiar dacă operatorul său a fuzionat cu operatorul unei astfel de pieţe reglementate.”
Întrebarea preliminară a fost adresată de Curtea de Apel Cluj, prin decizia din 13 mai 2011, în procedura penală împotriva domnilor Gicu Agenor Gânscă, Nilaş Rareş Doralin, Sergiu‑Dan Dascăl, Ana‑Maria Oprean, Ionuţ Horea Baboş, având drept obiect acuzaţiile de manipulare a pieţei de capital formulate de DIICOT Cluj cu privire la o serie de tranzacţii încheiate pe Piaţa Rasdaq cu acţiuni ACI SA Bistriţa (simbol ACIS) încheiate în perioada noiembrie 2007-februarie 2008.
În considerentele hotărârii (pct. 43), CJUE a subliniat faptul că „pentru a fi calificată drept „piaţă reglementată” în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39, o piaţă de instrumente financiare trebuie să fie autorizată ca piaţă reglementată şi, pe de altă parte, că funcţionarea acesteia în conformitate cu cerinţele prevăzute în titlul III din această directivă constituie o condiţie esenţială pentru obţinerea şi pentru păstrarea acestei autorizaţii. Prin urmare, faptul că, astfel cum subliniază guvernul român, acţiunile sunt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq prin intermediul suportului electronic pus la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti S.A. nu poate fi suficient pentru a califica din punct de vedere juridic această piaţă ca „piaţă reglementată”, în lipsa îndeplinirii condiţiilor enumerate la punctul 43 din prezenta hotărâre. (s.n.)”.
Cererea Ministerului Public prin care se solicita constatarea inadmisibilităţii întrebărilor 2 şi 3 din cererea de sesizare, având în vedere considerentul că acestea au fost formulate de d-nul Gânscă Gicu Agenor şi nu au fost însuşite printr-o decizie de către Curtea de Apel Cluj, a fost respinsă, întrucât, a apreciat Curtea, instanţa naţională a inclus aceste întrebări în cererea de trimitere, fiind respctat astfel art. 267 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene.
Dincolo de efectele juridice create de această decizie de interpretare a noţiunii de piaţă reglementată, adoptată în premieră de CJUE, dorim să subliniem faptul că, indiferent în cadrul cărei pieţe ar fi avut loc operaţiunile încheiate de d-nul Gicu Agenor Gânscă cu titluri ACIS, piaţă reglementată sau nereglementată, ordinele şi tranzacţiile acestuia, exclusiv de cumpărare, nu au reprezentat fapta de manipulare a pieţei de capital şi nu au produs niciun prejudiciu participanţilor la piaţă.
Pe de altă parte, astfel cum am făcut-o în ultimii ani în nenumărate rânduri, inclusiv prin organizarea de conferinţe şi dezbateri publice, SCA DUŢESCU şi ASOCIAŢII susţine clarificarea de urgenţă a statutului juridic al Pieţei Rasdaq, în vederea încadrării acestei pieţe în regimul juridic conturat de Directiva MiFID.
SCA DUŢESCU şi ASOCIAŢII
.
Cuvinte cheie:
Curtea de Justiţie a UE decizie statut Piaţa Rasdaq