Bucureşti - 09 februarie 2012
-
Numai trei dintre cele 27 State Membre UE susţin propunerea
Propunerea Comisiei Europene de adoptare a unei taxe pe tranzacţiile financiare (TTF), aplicabilă la nivelul Uniunii Europene a generat numeroase discuţii publice şi politice de la publicarea sa pe 28 septembrie 2011. Preşedintele Sarkozy a anunţat recent intenţia sa de a introduce o taxă pe tranzacţiile financiare în Franţa începând din iulie 2012, o propunere care a ocupat locul întâi pe agenda de lucru a multor guverne ale Statelor Membre UE, situaţie ce a culminat cu opoziţia Marii Britanii faţă de recentele propuneri de reformă fundamentală ale UE menite să soluţioneze criza financiară care continuă să se propage la nivelul Statelor Membre.
Fără a ignora potenţialele beneficii economice subliniate de Comisie, propunerea a fost întâmpinată cu o critică serioasă, care a pus sub semnul întrebării realizarea în fapt a obiectivelor sale economice şi a ridicat problema posibilului impact negativ asupra sectoarelor financiare ale Statelor Membre UE şi asupra nivelului PIB-ului în ansamblu.
EU Tax Centre din cadrul KPMG a realizat, împreună cu firmele membre KPMG şi reţelele acestora specializate în fiscalitatea comunitară şi în impozitarea sectorului financiar, un ”Termometru TTF” informal, care ilustrează modul în care firmele membre KPMG au perceput poziţia adoptată de guvernele ţărilor lor cu privire la propunerile TTF.
Sondajul arată că din cele 27 State Membre, la momentul de faţă, doar trei şi-au manifestat sprijinul clar pentru introducerea TTF şi trei s-au declarat clar împotrivă. Ceea ce înseamnă că restul de 21 de ţări oscilează între diverse grade de susţinere, opoziţie sau indecizie.
Comentariile KPMG
“În condiţiile în care doar trei ţări şi-au manifestat clar sprijinul, propunerea Comisiei mai are, evident, multe etape de parcurs” a spus Hugh von Bergen, coordonator al Global Financial Services Tax Group din cadrul KPMG. “O parte dintre Statele Membre care s-au pronunţat în favoarea propunerii sunt dispuse să o sprijine cu condiţia însă ca TTF să fie introdusă la nivel global, şi realitatea este că introducerea acestei taxe la nivel global nu va avea loc, cel puţin nu în viitorul apropiat. Prin urmare, văzută din acest unghi, perspectivele introducerii taxei pe tranzacţiile financiare de către UE par destul de incerte” avertizează von Bergen.
“În ciuda îngrijorării manifestate de anumite State Membre cu privire la riscul delocării instituţiilor financiare şi impactul asupra nivelului PIB-ului, iniţiativa Merkel/Sarkozy de a impune o taxă pe tranzacţii financiare, dacă este necesar chiar şi numai în câteva din Statele Membre, este un mesaj puternic pentru Statele Membre UE care încă au incertitudini”, explică Mark Gibbins, Partener şi Coordonator al Serviciilor de Asistenţă Fiscală din cadrul KPMG în Romania.
“Până în prezent, puţină lume şi-a pus întrebarea cine vor fi de fapt beneficiarii veniturilor dobândite din taxa pe tranzacţii financiare din UE”, menţionează Ionuţ Măstăcăneanu, Tax Senior Manager din cadrul KPMG în România. “Comisia intenţionează ca aceasta să fie un fel de taxă aplicabilă la nivel UE care ar urma să susţină, cel puţin parţial, bugetul Uniunii Europene. Cu toate acestea, chiar şi dacă principiul unei taxe pe tranzacţii financiare la nivelul Uniunii Europene ar fi acceptat, modul în care veniturile urmează a fi distribuite – între UE şi Statele Membre dar şi între Statele Membre – va fi probabil un subiect aprig dezbătut”, subliniază Ionuţ Măstăcăneanu.
„Termometrul” Taxei pe Tranzacţii Financiare: Ilustrează poziţia celor 27 State Membre. (vezi tabel mai jos)
Contextul economic al propunerii de introducere a taxei pe tranzacţii financiare în Uniunea Europeană
O taxă impusă asupra tranzacţiilor din sectorul financiar ar constitui o soluţie la o serie de probleme, în mare măsură legate de criza din sectorul financiar, după cum reiese din expunerea de motive la proiectul de directivă al Comisiei Europene.
În mod special, aceasta ar:
- evita fragmentarea pieţei interne prin armonizarea diverselor forme de taxă pe tranzacţii financiare impuse la nivel naţional
- asigura o contribuţie echitabilă a sectorului financiar la costurile recentei crizei
- asigura condiţii de piaţă echitabile pentru sectorul financiar şi alte sectoare
- elimina anumite distorsiuni înregistrate pe pieţele financiare
- asigura o sursă proprie de venituri pentru UE.
Conform estimărilor iniţiale ale Comisiei Europene, această directivă ar putea genera venituri de aproximativ 57 miliarde de Euro anual la nivelul Uniunii Europene. În pofida acestor beneficii preconizate, Comisia Europeană a estimat în acelaşi timp un impact negativ asupra PIB-ului ce ar urma să se situeze între 0,53% şi 1,76%. De atunci, Comisia Europeană şi-a redus, se pare, aceste estimări la o cifra cuprinsă între 0,2% şi 0,3%. Cu toate acestea, ipotezele care stau la baza acestor estimări sunt complexe şi controversate.
Aria de aplicabilitate a propunerii de impunere a taxei pe tranzacţii financiare
Taxa ar urma să fie impusă asupra tranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate între instituţii financiare dintre care cel puţin una îşi are sediul pe teritoriul UE. Taxa a fost concepută astfel încât să acopere o gamă largă de tranzacţii financiare, incluzând achiziţionarea şi vânzarea de instrumente financiare, ca de exemplu acţiuni şi obligaţiuni, dar şi încheierea contractelor pe instrumente derivate ca de exemplu, opţiuni şi contracte futures cu privire la titluri de valoare sau materii prime.
Proiectul de directivă prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzacţiile financiare, altele decât cele legate de contractele pe instrumente derivate, şi de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.
Taxa vizează doar tranzacţiile în care sunt implicate instituţiile financiare, nefiind supuse acestei taxe tranzacţiile realizate între persoane fizice sau companii comerciale, ca de exemplu încheierea contractelor de asigurare, şi nici nu ar urma să afecteze cea mai mare parte a operaţiunilor de pe piaţa primară. Instituţiile financiare sunt definite în sens larg în proiectul de directivă ca incluzând instituţii financiare tradiţionale ca de exemplu bănci şi societăţi/fonduri de investiţii, dar pot cuprinde şi societăţi de tip holding şi vehicule investiţionale cum ar fi cele implicate în operaţiuni de securitizare. Instituţiile financiare pot fi supuse TTF chiar şi atunci când acţionează în numele sau pe seama altei persoane.
Directiva se aplică în situaţia în care cel puţin una dintre părţile la tranzacţie este stabilită pe teritoriul unui Stat Membru. Instituţiile financiare care nu sunt stabilite în UE pot, în anumite condiţii, să fie şi ele supuse TTF, dacă tranzacţia implică o contraparte stabilită în UE. TTF se aplica fiecărei instituţii financiare, respectiv taxa aplicabilă unei tranzacţii în care sunt implicate două contrapărţi stabilite în UE ar urma să fie de 0,2% pentru tranzacţii cu instrumente financiare, altele decât instrument derivate, şi, respectiv, de 0,02% pentru tranzacţii cu instrumente financiare derivate.
Reacţii la propunerea TTF
Propunerea a generat numeroase dezbateri atât publice cât şi politice. S-a exprimat în mod clar îngrijorarea că există riscul de delocalizare a entităţilor din sectorul financiar în afara teritoriului UE, în jurisdicţii care nu impun o asemenea taxă. Din acest motiv o parte din guverne ar fi dispuse să susțină propunerea numai dacă TTF este introdusă la nivel global. În ciuda acestei îngrijorări, atât Germania cât şi Franţa au declarat că dacă nu se ajunge la un acord al tuturor celor 27 de State Membre UE, taxa ar putea fi introdusă de un grup mai mic, cum ar fi ţările din Zona Euro. Se pare că poziţia unor State Membre ar fi aceea că introducerea TTF în Uniunea Europeană ar fi suficientă pentru soluţionarea acestei probleme. Alte întrebări au fost dacă TTF este într-adevăr cel mai adecvat instrument de soluţionare a obiectivelor economice, propus de Comisia Europeană.
Notă către editor: Termometrul TTF s-a bazat pe un sondaj succint efectuat în perioada 18 – 20 ianuarie 2012 în cadrul firmelor membre KPMG, cu privire la modul în care acestea au înţeles poziţia adoptată de guvernele acestora, de exemplu exprimate în apariţii publice de către persoane publice marcante sau în discuții neoficiale. Termometrul TTF conţine un element de subiectivitate şi nu reflectă în mod necesar poziţiile exprimate în publicaţii oficiale. În plus, având în vedere natura sensibilă din punct de vedere politic a iniţiativei TTF, poziţiile adoptate în cadrul UE ar putea suferi modificări semnificative într-o perioadă de timp relativ scurtă.
Despre KPMG:
KPMG este reţeaua globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 152 de ţări şi avem 145.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume.
Societăţile independente membre ale reţelei KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare societate KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă si se descrie ca atare.
În România, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor cinci birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi şi Timişoara. În prezent dispunem de un număr de peste 600 de angajaţi şi parteneri, atât cetăţeni români, cât şi străini.
Pentru mai multe informaţii:
Maria Stancu
Marketing Director
Tel: +40 (21) 201 22 22
Mobil: +40 744 631 102
Fax: +40 (372) 377 700
+40 (21) 201 22 11
e-mail: mstancu@kpmg.com
http://kpmg.com/
Cuvinte cheie:
KPMG TTF UE