Bucureşti - 01 martie 2011
-
În 2010, am aniversat cel de-al cincisprezecelea an de cultivare a plantelor modificate genetic. Vă supunem atenţiei un raport care arată amploarea răspândirii acestei tehnologii şi care sunt perspectivele în domeniu.
Raportul consemnează că trei sferturi din populaţia lumii foloseşte alimente modificate genetic. Până acum a fost cultivată cu plante transgenice o suprafaţă egală cu a Statelor Unite şi a Chinei la un loc. Toate instituţiile de control au confirmat că aceste plante sunt sigure pentru om şi pentru mediu. Biotehnologia se dovedeşte mai ieftină, ajută fermierii cu resurse limitate şi protejează mediul, prin reducerea chimizării, folosirii de pesticide şi a consumului de carburant. Peste 75 de milioane de hectare au fost salvate în vederea conservării biodiversităţii, culturile transgenice, mai productive, realizând aceeaşi cantitate de alimente pe o suprafaţă mai mică.
Suprafaţa total cultivată cu astfel de plante între anii 1996 şi 2010 a depăşit 1 miliard de hectare (echivalent cu teritoriul acoperit de SUA sau de China). Creşterea de 87 de ori a suprafeţelor face din culturile transgenice tehnologia cea mai rapid adoptată din istoria agriculturii moderne. În 2010, culturile transgenice au ocupat aproximativ 10% din totalul de 1,5 miliarde hectare arabile la nivel global. Jumătate din suprafaţa arabilă a lumii se află în cele 29 de ţări care au cultivat anul trecut plante transgenice.
Culturile modificate genetic au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin:
- sporirea producţiei şi valorii acesteia cu 65 miliarde USD;
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide (substanţă activă);
- reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulaţie a 8 milioane maşini (la nivelul anului 2009);
- conservarea biodiversităţii, prin salvarea a 75 milioane hectare de suprafeţe sălbatice, care ar fi trebuit introduse în practica agricolă pentru a obţine acelaşi nivel al producţiei.
Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei prin sprijinirea a 14,4 milioane de mici fermieri, lipsiţi de capacitatea de a face investiţii masive.
De notat că 75% din populaţia lumii trăieşte în cele 59 de ţări care folosesc în viaţa de zi cu zi rezultatele biotehnologiei. Plantele transgenice şi alimentele derivate din acestea au fost cele mai testate produse, de către toate instituţiile de control publice şi private.
Siguranţa plantelor modificate genetic pentru om şi mediu este confirmată de toate aceste instituţii, inclusiv de EFSA, forul european cu cele mai stricte reglementări pe plan mondial. Cu toate că, din motive politice, multe state ale UE refuză fermierilor şi populaţiei lor accesul la tehnologii agricole deosebit de productive, se permite importul acestor alimente, ceea ce confirmă, odată în plus, siguranţa biotehnologiei. România este una dintre ţările care ar fi putut câştiga de pe urma cultivării plantelor îmbunătăţite prin biotehnologie, dar este obligată să importe aceste plante modificate genetic. Profiturile producătorilor români, care ar fi putut să finanţeze sistemul de sănătate sau cel de învăţământ din ţara noastră, se duc în buzunarele fermierilor din SUA ori Brazilia şi în conturile importatorilor.
Argumentele în favoarea tehnologiilor OMG au fost verificate de practica zilnică a fermierilor cărora li s-a permis accesul la rezultatele ştiinţei. De aceea, se observă creşterea numărului ţărilor care cultivă plante modificate genetic, atingând în 2010 un record de 29 (de la 25 în 2009). Mai mult de jumătate din populaţia lumii, adică 59% sau 4 miliarde persoane, trăiesc în cele 29 de ţări care cultivă plante transgenice. Printre cele 29 de state, care au avut plante transgenice în culturi comerciale în 2010, 19 sunt în curs de dezvoltare şi 10 sunt ţări industrializate.
Statele în curs de dezvoltare cu suprafeţele cele mai mari cu plante transgenice sunt China şi India din Asia, Brazilia şi Argentina din America Latină, Africa de Sud de pe continentul african. Printre ţările dezvoltate care cultivă plante transgenice sunt Canada şi SUA ( cu suprafeţe ce depăşesc 1 milion de hectare fiecare), Australia, Japonia, Germania, Cehia şi, mai nou, Suedia.
În următorii cinci ani, ştiinţa va oferi soluţii moderne la problemele agricultorilor şi ale societăţii:
- lansarea porumbului tolerant la secetă (2012) va ajuta ţările cu terenuri aride să obţină producţii mari fără a consuma energie pentru irigaţii;
- lansarea orezului auriu (2013) va rezolva deficitul de vitamină A în ţările asiatice unde milioane de copii sunt ameninţaţi de orbire;
- lansarea orezului Bt (înainte de sfârşitul anului 2015) va îmbunătăţi situaţia alimentară pentru circa 1 miliard de persoane sărace, numai în Asia.
Culturile modificate genetic pot contribui esenţial la obiectivul de dezvoltare (din 2015) al mileniului, respectiv de a reduce sărăcia la jumătate, prin optimizarea productivităţii, printr-o iniţiativă globală de a duce mai departe angajamentul fondatorului ISAAA şi Laureatului Nobel pentru Pace, Norman Borlaug, care a contribuit la salvarea de la foamete a unui miliard de persoane.
Datele sunt extrase din ”Raportul nr. 42/Situaţia globală a comercializării culturilor modificate genetic: 2010”, elaborat de Clive James, Fondator şi Preşedinte al Serviciului Internaţional pentru Achiziţii în domeniul Aplicaţiilor Biotehnologiilor Agricole (ISAAA, International Service for the acquisition of agri-biotech applications)
Pentru mai multe detalii, puteţi contacta:
Dr. Nicolae HRISTEA
Director Executiv Agrobiotechrom
Tel: +40 0722 533 246
Email: nicolae.hristea@agrobiotechrom.ro
Cuvinte cheie:
Agrobiotechrom biotehnologie agricultura