Accesul pe pieţe, ideea dominantă a Parlamentului European al Întreprinderilor 2010

Bucureşti - 18 octombrie 2010 - Membrii Parlamentului European al Întreprinderilor, adunaţi joi, 14 Octombrie, în Hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles au făcut apel la legiuitorii europeni să elimine obstacolele care împiedică accesul lor la pieţele interne şi internaţionale.

Au pledat, totodată, pentru o implicare mai mare a UE in deciziile politice cu impact direct asupra mediului de afaceri. 94% din antreprenorii prezenţi au pledat ca Uniunea Europeană să-şi întărească diplomaţia economică pentru a veni în sprijinul internaţionalizării lor; în ceea ce priveşte piaţa internă, peste 90% şi-au exprimat sprijinul pentru realizarea unui cadru extins european în privinţa semnăturii electronice şi pentru înfiinţarea Statutului Companiilor Private Europene.

Alessandro Barberis, Preşedintele EUROCHAMBRES, a declarat: “Dezbaterile care au avut loc astăzi au demonstrat clar că antreprenorii îşi doresc o implicare mai mare a UE şi mai multe politici comunitare integrate. Sunt încrezători în viitor, dar încă le lipsesc instrumentele necesare şi condiţiile în care să-şi desfăşoare activitatea; aceste lucruri cad în sarcina legiuitorilor Uniunii Europene”.

Punctul de vedere al antreprenorilor români, exprimat în hemiciclul Parlamentului European din Bruxelles joi, 14 octombrie 2010, s-ar putea sintetiza astfel:

„Toţi legiuitorii ar trebui să dezvolte un mediu mult mai deschis nevoilor mediului de afaceri, cu programe de susţinere serioase, astfel încât să trecem de la Agenda Lisabona la următoarele obiective”, a susţinut dna Carmencita Constantin, Director Direcţia Energie şi Mediu ISPE în cadrul Sesiunii 1 - Condiţii, programe şi politici europene în sprijinul IMM-urilor şi a dezvoltării antreprenoriale.

La rândul său, dl. Iulian Branişte, Manager Grup Europa Senza Confini S.R.L. a declarat
„Dacă ne referim la viitor, trebuie să recunoaştem că fără noi, ţările europene, nu există un viitor al Europei. Vreţi să avem rezultate bune într-un timp cât mai scurt? Atunci eliminaţi restricţiile impuse ţărilor din estul Europei” în Sesiunea 3 – Pieţe. Care sunt principalele obstacole pentru afaceri în cadrul pieţelor interne.

La încheierea procedurilor, Dl. Barberis a înaintat rezultatele voturilor lui Vincent Van Quickenborne, Preşedintele Consiliului pentru Competitivitate şi s-a angajat că le va disemina tuturor instituţiilor europene.

Parlamentul European al Întreprinderilor a reunit peste 700 de antreprenori, reprezentând în esenţă IMM-uri din toate sectoarele de activitate, proveniţi din toate cele 45 de state europene

Rezutatele voturilor
SESIUNEA 1 – CONDIŢII
1. Aţi fi de acord ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important in guvernarea economică, ţinând cont de actuala recesiune economică ? Da 70%
Prin votul pozitiv exprimat, antreprenorii au demonstrat că îşi doresc un rol mai mare al Uniunii Europene în chestinunile de natură economică. Votul susţine implicit propunerile legislative asupra guvernanţei economice recent expuse de Comisia Europeană cu scopul unei mai bune coordonări a politicilor macroeconomice şi a întăririi normelor fiscale comunitare.
2. Ţin cont legiuitorii Uniunii Europene de interesele IMM-urilor? Nu 83%
Prin votul negativ exprimat, antreprenorii au demonstrat că principiul “gândeşte micro” rămâne mai degrabă un concept decât o practică larg răspândită în instituţiile europene. În acest mod participanţii la EPE au tras un puternic semnal că rezultatele politicilor decizionale Europene nu reflectă încă aşa cum trebuie nevoile IMM-urilor.
3. Ar trebui Uniunea Europeană să asigure eliminarea barierelor din calea interoperabilităţii sistemelor naţionale de semnătură din Europa? Da 92%
Rezultatul confirmă că sistemele de semnătură electronică sunt privite către întreprinderi ca un instrument pentru reducerea costurilor, simplificarea procedurilor şi îmbunătăţirea securităţii. De asemenea, confirmă faptul că la nivelul UE este necesară reglementarea unui cadru comun pentru semnătura electronică pentru ca întreprinderile să poată beneficia de avantejele sistemului în operaţiunile transfrontaliere.
4. Sunteţi de acord cu introducerea unui sistem comun european de compensaţii colective? Da 46%, Nu 42%
Rezultatul amestecat sugerează că antreprenorii recunosc pe de-o parte necesitatea reducerii incertitudinii juridice creată de existenţa unor sisteme naţionale diferite de compensaţii colective. Pe de altă parte, par să existe o serie de îndoieli în privinţa potenţialului unui sistem UE de a rezulta în abordarea SUA de “acţiune a claselor”.
5. Ar trebui ca Uniunea Europeană să armonizeze pe deplin legislaţia în domeniul protectiei consumatorului? Da 74%
Rezultatul pozitiv confirmă valoarea pe care antreprenorii o conferă unui set comun de legi care protejează consumatorul şi reduc barierele retailului transfrontalier. Este un semnal clar de susţinere a unei armonizări totale a propunerii directivei Comisiei pentru Drepturile Consumatorilor şi tototată un mesaj pentru Parlament să nu se abată de la această direcţie.

SESIUNEA 2 – RESURSE

1. Ar trebui ca reglementările privind întârzierea plăţilor să fie mai stricte pentru instituţiile publice decât pentru oamenii de afaceri? Da 71%

Prin votul pozitiv, antreprenorii europeni consideră că instituţiile publice ar trebui să fie supuse unor norme mai stricte privind plăţile decât în cazul întreprinderilor. Astfel, rezultatul votului este în concordanţă cu prevederile Directivei pentru Plăţi Întârziate reactualizată care urmează să fie votată de către Parlamentul European.

2.Este mai greu în prezent să se recruteze personal cu pregătirea necesară decât era în urmă cu 5 ani ? Da 56%; Nu 36%

Oamenii de afaceri europeni par a avea păreri împărţite dacă a devenit mai dificil în ultimii ani să găsească personalul cu profile adaptate aptitudinilor. Acest rezultat se datorează şi situaţiilor foarte diverse reprezentate de participanţii la EPE 2010. Totuşi, acest aspect rămâne important pentru ca factorii de decizie să reglementeze discrepanţa de competenţe.

3. Este inflexibilitatea care rezultă din legislaţia muncii o sursă majoră a şomajului în
UE? Da 88%

Prin vot afirmativ la această întrebare, antreprenorii europeni au demonstrat că flexibilitatea este un factor cheie în crearea de noi locuri de muncă.Rezultatul votului confirmă contribuţia importantă pe plan socio-economic a muncii în regim de part-time, temporar şi a activităţilor independente. Este un semnal către Comisia Europeană şi către autorităţile naţionale pentru a accelera acele măsuri care să permită angajatorilor o mai mare flexibilitate în managementul personalului şi o mai bună adaptare la fluctuaţiile tot mai rapide ale pieţei.

4. Stabilirea de către UE a unor standarde de mediu pentru producţie şi pentru procesele de producţie creşte competitivitatea companiilor europene? Nu 61%

Prin votul negativ la această întrebare, întreprinderile au indicat că stabilirea unor standarde de mediu nu duce la stimularea competitivităţii acestora. Acest lucru poate duce la acorduri adiţionale şi la creşterea costurilor administrative pe care le cere standardizarea, sau la preocupări cu privire la dezavantajele competitive în comparaţie cu producătorii din ţările cu prevederi mai puţin stricte.

5. Sunt constrângerile financiare principalul obstacol în implementarea măsurilor de eficienţă energetică pentru compania dumneavoastră? Da 61%

Constrângerile financiare sunt într-adevăr, unul dintre principalele obstacole în implementarea măsurilor de eficienţi energetică. Alte obstacole includ de obicei lipsa de informare şi de timp.

SESIUNEA 3 – PIEŢE
1. Sunteţi în favoarea creării unui Statut opţional al Societăţii Private Europene? Da 90%

Acest vot confirmă că antreprenorii sprijină statutul ca un mijloc de deschidere a reprezentanţelor în alte state membre ale UE ca fiind mai simplu şi presupunând mai puţine bariere şi costuri mai mici la comercializare. Acesta este un semnal puternic pentru ca Consiliul Competitivităţii să găsească rapid o soluţie pragmatică asupra Documentului Micilor Afaceri.

2. Este adoptarea unei mărci de origine obligatorii pentru bunurile importate din afara UE o idee bună? Da 62%

Companiile au exprimat ceea ce susţinătorii mărcii de origine au expus ca principale argumente: obiective legate de transparenţă, nevoia consumatorilor de a ştii de unde provin bunurile consumate, şi faptul că marca „fabricat în” nu aduce o creştere substanţială în structura costurilor pentru producători.

3. Ar trebui UE să îşi consolideze diplomaţia economică pentru susţinerea internaţionalizării companiilor şi în special a IMM-urilor, în contextul pieţei globale actuale? Da 94%

Companiile au votat în favoarea unui rol mai mare pentru UE în sprijinirea internaţionalizării companiilor, şi în special a IMM-urilor. Este clar că eforturile comune la nivelul UE pot aduce valoare activităţilor fiecărui stat membru, în special celor cu resurse limitate.

4. Sunt acordurile dintre UE şi statele terţe relevante pentru compania dvs. atunci când hotărâţi în ce ţară doriţi să derulaţi afaceri? Da 67%

Companiile au afirmat clar că Acordul de Liber Schimb între UE şi un stat terţ este relevant pentru hotărârea asupra locului de desfăşurare a comerţului. Acest lucru este în special legat de absenţa sau reducerea taxelor de plătit, reglementate prin acest acord.

5. Ar trebui UE să aibă un rol mai mare în eforturile de promovare a standardelor tehnice pentru deschiderea de noi pieţe în statele terţe? Da 89%

Companiile au recunoscut că prin adoptatea de standarde comunitatre ele pot deveni mai competitive şi eficiente deoarece ele pot beneficia în final de pe urma unui grad mai înalt de standardizare faţă de nivelurile naţionale/ locale.

.