În era digitală globală în care trăim, accesul la cele mai noi cercetări științifice este esențial. Modelul de publicare Open Access a câștigat teren în ultimele două decenii în întreaga lume, fiind un mijloc care permite accesul liber cititorilor la cele mai recente cercetări științifice fără bariera costurilor, având un impact semnificativ atât în ceea ce privește calitatea cercetării științifice cât și folosirea rezultatelor acesteia în adresarea imediată a problemelor globale precum schimbările climatice sau cercetarea în domeniu medical. Mai mult decât atât, autorii își mențin drepturile de autor asupra rezultatelor obținute.
Accesibilitatea publicațiilor Open Access are ca beneficiu un număr mai mare de descărcări comparativ cu lucrările publicate în regim tradițional, cu acces limitat de abonamentele la revistele științifice. În plus, articolele Open Access tind să fie citate mai des, indicând o influență și o integrare mai largă în discuțiile academice. Modelul Open Access își demonstrează astfel impactul pe care accesibilitatea îl are asupra promovării schimburilor intelectuale și a progresului științific.
Provocările Open Access în România
Uniunea Europeană, prin programul Horizon 2020 și succesorul său, Horizon Europe, impune accesul deschis la publicații. România se confruntă cu provocări specifice în adoptarea modelului de publicare Open Access, deși Uniunea Europeană, prin Consiliul European de Cercetare, finanțează cercetătorii români cu sume semnificative prin proiecte diverse. Accesul la aceste fonduri este condiționat de publicarea articolelor științifice în reviste Open Access, licențiate CC BY și are ca scop implementarea strategiei de păstrare a drepturilor de autor.
În contextul revizuirii Standardelor Minime Naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor, impunerea publicării doar în anumite reviste sau al publicării rezultatelor numai în reviste fără taxă, limitează capacitatea cercetătorilor români de a accesa aceste fonduri esențiale pentru cercetare. În anul 2023, 96% din lucrările Open Access din România au fost publicate în model de tip Gold Open Access. Punând în aplicare cerințe de publicare în reviste de tip Diamond Open Access, unde nu este cerința taxei de publicare, România și-ar putea priva cercetătorii de aproximativ 22 milioane de euro din investiții.
România este statul membru UE cu cele mai scăzute alocări bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în raport cu PIB-ul (GBARD/PIB), potrivit unei evaluări făcute de Comisia Europeană asupra sistemului de cercetare și inovare din România. În 2020, România a alocat 0.47% din PIB. Subfinanțarea, fragmentarea și eficacitatea scăzută a cercetării publice precum și lipsa unei perspective pe termen lung are un impact direct asupra calității și asupra integrării sistemului de cercetare - inovare la normele europene și implicit globale. Deși din anii 2000, investiția României în domeniul cercetării și inovării a crescut cu 1.4% în fiecare an, e mai puțin decât alte 13 țări europene, fiind de altfel și statul care investește cel mai puțin în acest domeniu relativ la PIB.
Publicarea Open Access în Europa
Uniunea Europeană (UE) are o serie de inițiative dedicate stabilirii publicării Open Access ca normă pentru revistele științifice, fiind parte integrantă din strategia de cercetare și inovare la nivel european. Uniunea Europeană definește publicarea în Open Access ca accesul gratuit, online, la informații științifice, permițând utilizatorilor să citească, descarce și să utilizeze conținutul acestora fără restricții. Acest concept se aplică informației științifice din toate disciplinele academice. Din informația științifică se diferențiază articolele științifice evaluate prin recenzare (peer review) care sunt publicate în revistele academice, și datele de cercetare.
Mandatul European pentru publicațiile Open Access
Articolul 29.2 din directivele programului Horizon 2020 stabilește cerințe legale detaliate privind accesul liber la publicațiile științifice: fiecare beneficiar al unui grant provenit din Horizon 2020, trebuie să asigure accesul deschis la toate informațiile științifice evaluate prin recenzare și publicate, cât și la datele de cercetare aferente acestora. Pentru a îndeplini această cerință, beneficiarii trebuie să se asigure că toate informațiile științifice publicate pot fi, ca și criteriu de bază, citite online, descărcate și tipărite.
Parte din comunitatea științifică internațională
În concluzie, modelul de publicare Open Access în România prezintă numeroase beneficii, dar și provocări semnificative, amplificate de constrângerile financiare. O abordare strategică din partea autorităților române este esențială pentru a maximiza beneficiile modelului Open Access și pentru alinierea la standardele europene. Construirea unui cadru legislativ adaptat la realitățile și necesitățile locale cât și finanțarea adecvată și formularea proiectelor ce sprijină cercetătorii și facilitează accesul cititorilor la informația științifică sunt necesare pentru cercetare și dezvoltare. Astfel, cu sprijinul mandatelor Uniunii Europene, trecerea la Open Access va crește nu numai vizibilitatea și impactul cercetării românești, dar va asigura și o integrare mai profundă în rețeaua științifică internațională.
Despre MDPI
MDPI este o editură academică internațională fondată în 1996, care are misiunea de a promova schimbul științific deschis în toate formele și în toate disciplinele. MDPI este în serviciul oamenilor de știință din întreaga lume pentru a oferi acces gratuit la cele mai recente cercetări științifice.