Fonduri utilizate ineficient – marca Programului de Reabilitare Termică a Clădirilor

Bucureşti - 08 octombrie 2010 - Joi, 7 octombrie 2010, Asociaţia ALMA-RO a organizat conferinţa naţională “Eficienţa Programului de Reabilitare Termică a Clădirilor în România”. Evenimentul a inclus prezentări şi dezbateri asupra eficienţei implementării Programului de reabilitare termică a clădirilor în România în perioada 2002 - 2010, cu accent pe contextul european, importanţa asigurării eficienţei energetice a clădirilor, experienţe locale, surse de finanţare, perspectiva beneficiarilor şi modele de bune practici.

În cadrul conferinţei a fost lansat şi Raportul de Cercetare şi Analiză privind Programul de Reabilitare Termică a Clădirilor în România. Concluziile raportului arată că Programul ar fi trebuit să demareze în 2002, dar a avut efecte practice abia atunci când legislaţia a fost îmbunătăţită şi au fost alocate resurse financiare considerabile, în 2008. Pe de altă parte, este evident că nu există până acum o evaluare reală a efectelor programului şi, din interviurile realizate de ALMA-RO cu reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari şi ai autorităţilor locale, efectele reabilitării termice în reducerea facturilor de energie ale populaţiei sunt foarte mici comparativ cu investiţiile.

O altă concluzie a raportului este că Programul nu a beneficiat de o programare financiară multianuală. Situaţia actuală este evidentă în acest sens: anul 2009 a adus investiţii mari într-o perioadă redusă de timp, fără a se lua în calcul anii următori. Tot din punct de vedere financiar, nu este foarte clar cum vor funcţiona cele două norme legate de posibilităţile de finanţare ale reabilitării termice pe viitor. Pe de o parte, se păstrează ordonanţa de urgenţă nr. 18/2009 care prevede reabilitarea din bugete publice în proporţie de 80% şi posibilitatea ca autoritatea locală să acopere şi costurile aferente asociaţiilor de proprietari (20%), dar Guvernul susţine că nu mai există fonduri alocate pentru acest sistem. Pe de altă parte, ordonanţa 69/2010 prevede că asociaţiile de proprietari, dar şi deţinătorii de locuinţe individuale, au posibilitatea să îşi reabiliteze termic locuinţele exclusiv din bani proprii, cu ajutorul creditelor garantate de Stat, acesta suportând şi dobânda aferentă.

Nu este clar cine va putea beneficia de programul iniţial, susţinut din fonduri publice, atât timp cât chiar decidenţii au demonstrat că nu (mai) au încredere în el. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului a declarat chiar că „de foarte multe ori, dintr-o lejeritate a cheltuielilor banilor publici, preţul reabilitării făcute de Stat este mult mai mare decât dacă reabilitarea ar fi fost suportată doar de asociaţia de proprietari, care ar fi negociat direct cu antreprenorul” (sursa: www.agendaconstrucţiilor.ro). Raportul ALMA-RO arată şi alte disfuncţionalităţi ale programului:

- implicare aproape inexistentă a asociaţiilor de proprietari din program în luarea deciziilor;

- lipsa unei colaborări efective între factorii de decizie la nivel central şi local în corelarea eforturilor pentru implementarea programului de reabilitare termică a clădirilor;

- “politizarea” alocărilor de fonduri;

- lipsa unor standarde de cost în domeniu, cu impact negativ asupra credibilităţii programului;

- incertitudine în asigurarea la timp a fondurilor pentru decontarea lucrărilor efectuate de firme;

- prevederi neclare ale legislaţiei, cu potenţial mare de risc de corupţie în implementare;

- insuficienta cultura energetică a cetăţenilor, care nu înţeleg ca îşi pot recupera investiţia în timp;

- lipsa unui program coerent de educare a populaţiei în vederea utilizării eficiente a energiei în clădiri;

- grad scăzut de încredere a populaţiei în autorităţile publice.

Lectorii invitaţi la conferinţă au fost: Lavinia Andrei (expert energie şi schimbări climatice), Tiberiu Andrioaiei (Director, Patronatul Societăţilor din Construcţii), Cristian Nae (Director, Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank), Gheorghiţă Boţîrcă (Primar, Oraşul Topoloveni), Demirel Spiridon (Viceprimar Sector 6, Bucureşti), Mihai Mereuţă (Preşedinte, Liga HABITAT) şi Magda Burlacu (Coordonator de proiecte, REC România).

Conferinţa a reliefat faptul că apariţia ordonanţei care prevede susţinerea lucrărilor de reabilitare termică exclusiv prin credite bancare este nepotrivită şi nu încurajează utilizarea acestui program în oraşele unde au fost deja reabilitate clădiri din bani publici, în proporţie de 70% până la 100% în ultimii ani sau unde preţul gigacaloriei este subvenţionat puternic de autoritatea publică. Scepticismul este cu atât mai mare cu cât nu există un calcul clar al efectelor lucrărilor de reabilitare realizate până acum.

Nu în ultimul rând, o concluzie importantă a conferinţei este că, dacă eficienţa energetică are cel mai mare potenţial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în România, instabilitatea legislaţiei şi incapacitatea autorităţilor centrale de a realiza o planificare multianuală a investiţiilor în acest sens este o piedică foarte greu de surmontat în reducerea consumului inutil şi a emisiilor.

Conferinţa s-a desfăşurat în cadrul proiectului “Clădirile eficiente energetic – primul pas spre reducerea semnificativă a GES în România”, finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Pentru mai multe informaţii despre vă invităm să îl contactaţi pe dl. Adrian Bădilă, preşedinte al Asociaţiei ALMA-RO, prin e-mail la adrian@alma-ro.ngo.ro sau prin telefon la 021 314 3960.