● Profesorii și elevii din 60 de școli din țară, cu sprijinul organizației Narada, au fost implicați într-o campanie de strângere de fonduri pentru a rezolva urgențele educaționale cu care se confruntă.
● Timp de o lună și jumătate, au mobilizat comunitățile pentru a strânge donații online pe platforma hartaedu.ro, iar pe 18 decembrie, au organizat un târg de Crăciun, unde au licitat produsele confecționate de ei, cu ajutorul comunității. Banii obținuți vor finanța alertele înscrise pe platforma HartaEdu.ro
● Exemplu sunt două școli din mediul rural care, deși au împreună puțin peste 100 de elevi, au strâns fiecare aproximativ 3000 de euro la târg.
La finalul campaniei „Împreună pentru școala noastră” demarată de organizația Narada, în care au fost implicate 60 de școli din România, ce prezintă diverse urgențe educaționale și de infrastructură școlară, aproape 40 de mii de elevi împreună cu profesorii și părinții lor au strâns peste 1 milion de lei pentru nevoile școlilor lor.
Astfel 35% dintre aceste școli au strâns în ziua târgului până în 3000 de euro fiecare, în timp ce 38% au strâns sume cuprinse între 3 și 5 mii de euro, iar alte 26 de procente au strâns între 5 și 10 mii de euro. Colegiul Național Ion C Brătianu a strâns aproximativ 10 mii de euro în ziua târgului, bani cu care va participa la achiziționarea de panouri solare pentru eficientizarea energetică a școlii.
„A fost o zi...ca nicio altă zi! Forfotă, generozitate, ceai cald, bucurie, dulciuri, zâmbete, tombola...de toate, materiale și emoționale, de nedescris! Cel mai mult, însă, a contat sentimentul de comunitate pe care ne străduim să îl creștem în jurul nostru. E OK să facem noi!”. Acesta este mesajul pe care Adriana Popa, profesor la Școala Gimnazială nr. 2 din Timișoara l-a transmis la finalul zilei echipei naradienilor.
Campania „Împreună pentru școala noastră” a debutat la jumătatea lunii octombrie a acestui an, din nevoia de a mobiliza comunitățile pentru a rezolva urgențele din școli. Din cele 60 de școli înscrise în campanie, multe dintre ele au probleme de infrastructură, precum nevoia de a schimba acoperișul, pardoselile, ușile sau de a monta panouri solare pentru eficientizarea energetică a clădirilor, în timp ce altele caută soluții pentru educația viitorului, prin proiecte menite să micșoreze gradul de abandon școlar. Fiecare dintre aceste școli are înscrisă o alertă pe HartaEdu, platforma organizației Narada prin care mapează nevoile școlilor din România și mobilizează comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare.
Prin intermediul campaniei, organizația a oferit acestor școli o platformă online pentru strângerea de fonduri, hartaedu.ro/targ și a făcut training și mentorat cu directorii și profesorii celor 60 de școli pentru a le oferi instrumentele necesare astfel încât să iasă din zona de confort și să gestioneze un proiect de fundraising.
Deși la începutul campanie, majoritatea profesorilor erau prinși în activități administrative legate de dosare de burse și de gestionarea situațiilor din școli, deși nimeni nu i-a învățat noțiuni de project management și comunicare, majoritatea dintre ei au acceptat provocarea și depus eforturi pentru a avea rezultate.
Iar aici surprizele au fost multe. Școala gimnazială „Mihai Eminescu” din Buhuși, de exemplu, și-a atins target-ul de 25 de mii de lei strânși din donații online, în numai trei săptămâni de la debutul campaniei.
Grădinița „Curcubeul Copilăriei” din Craiova, a reușit să strângă cei mai mulți donatori recurenți, 234 până la finalul campaniei.
„Ne-am fi așteptat poate ca o școală din București sau un liceu de renume din țară să țină capătul de afiș al acestor rezultate, dar iată că e mai puțin importantă poziționarea geografică. Ce a făcut diferența a fost implicarea și dorința de schimbare, dar și felul în care unele școli au folosit puterea social media și capacitatea ei de a aduce oamenii împreună.”, declară Raluca Jianu, CEO-ul organizației Narada.
În cazul târgurilor de Crăciun, școlile ce reprezintă exemple de urmat sunt atât cele care au reușit să genereze conținut autentic în online, s-au organizat și au strâns cât mai mulți bani, dar și cele ale căror rezultate sunt invers proporționale cu posibilitățile financiare ale zonei în care se află.
De exemplu, la Căiuți, în județul Bacău se află o comunitate dezavantajată din punct de vedere economic, profesorii școlii se luptă cu abandonul școlar, dar și cu nevoia de a alfabetiza o anumită categorie de adulți. Aici e mare nevoie de achiziționarea unui microbuz școlar, tocmai pentru a reuși aducerea la școală a copiilor din toate satele și cătunele. Aici profesorii și comunitatea s-au mobilizat exemplar. În ziua târgului, părinții au venit cu grătare cu mici, cu oale de sarmale, cozonaci și tot felul de prăjituri, iar copiii au expus obiectele și decorațiunile confecționate de ei cu mare migală. La finalul zilei de târg, școala a adunat peste 5 mii de euro.
Alte două exemple sunt școlile din Talea (județul Prahova) și Stejari (județul Mehedinți). Fiecare dintre aceste școli din mediul rural numără în jur de 60 de elevi, însă s-au mobilizat exemplar și au reușit să atragă comunitatea pentru a se implica în cauza lor. Prima a strâns aproximativ 3000 de euro în ziua târgului, iar a doua puțin peste 2500 de euro.
Colegiul Național Ion C. Brătianu din Pitești este școala care a reușit să adune cele mai multe fonduri în ziua târgului, dar se află și pe locul 3 în topul școlilor cu donatori recurenți. Această prestigioasă instituție de învățământ, „o pepinieră de viitori studenți mediciniști și politehniști” s-a organizat impecabil în campanie, dorind ca la final să monteze panouri fotovoltaice pentru a eficientiza costurilor facturilor cu energia.
„Nu toate școlile au reușit să se apropie de sumele de care aveau nevoie. Au fost și școli care nu au strâns donații online, sau școli cu comunități mari ce au strâns bani puțini la târg.
Important este că și-au mobilizat forțele să aibă o primă experiență de acest gen, iar noi toți putem învăța și înțelege ce a mers, ce nu a mers și ce putem face și mai bine anul viitor.
Până atunci, avem aceste exemple la îndemână, exemple de școli care, în ciuda previziunilor au depășit așteptările, comunități unite care luptă pentru același vis comun cu al nostru, dreptul copiilor la o educație de calitate”, mai spune Raluca Jianu.
În tot acest timp Narada a demarat propria campanie de strângere de fonduri și cu sprijinul partenerilor Bergerat Monnoyeur, Ipso Agricultură, Adrem Amazon Romania, SITECH Romania Construction Technology va suplimenta fondurile strânse de școli, pentru a îmbunătăți semnificativ locurile și modurile prin care învață foarte mulți copii din România.
Campania „Împreună pentru școala noastră” vine după reușita anului trecut, când 25 de școli din țară au adunat aproximativ 100 de mii de euro, suma suplimentată cu peste 100 de mii de euro de Narada pentru a rezolva toate alertele școlilor participante.
„A fost magie! Mai presus de banii strânși sunt experiențele incredibile, prieteniile legate, creșterea încrederii în noi, clipele de bucurie pură.Și cel mai mult vă suntem recunoscători că ne-ați oferit un dar neprețuit: sentimentul de apartenență la comunitate”, a transmis și directoarea de la Liceul din Videle.Informaţii de background:
Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.
Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.