Pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de gaze și hidrogen, arată o analiză realizată de Bankwatch România cu sprijinul Energy Policy Group. Pompele de căldură pot fi de trei ori mai eficiente decât centralele pe gaz, iar consumatorii pot economisi sume considerabile dacă sunt conectați și la un sistem fotovoltaic. Pompele de căldură pot fi, cu anumite condiții, o soluție pentru persoanele aflate în sărăcie energetică.
Studiul analizează trei scenarii teoretice în care sunt utilizate pompe de căldură aer-aer, aer-apa și sol-apă, în comparație cu centralele individuale pe gaze sau hidrogen verde, în diferite contexte de consum – la casă individuală sau blocuri de apartamente. În toate cele trei scenarii utilizarea pompelor de căldură în combinație cu panourile fotovoltaice rezultă în costuri anuale mai mici pentru consumatori decât utilizarea centralelor pe gaze. Diferențele sunt între 100-2000 de lei mai puțin pe an pentru pompe de căldură în comparație cu 100% gaze naturale. În cazul utilizării 100% a hidrogenului verde costurile combustibilului cresc semnificativ, diferențele față de pompa de căldură fiind între 3.300-9.000 de lei pe an în funcție de scenariu.
De asemenea, costurile de investiții în pompe de căldură ar putea fi mai reduse pe întregul proiect față de crearea unei rețele noi de gaze și hidrogen și toate adaptările necesare în gospodărie. Studiul ia ca punct de plecare investiția I2. propusă în PNRR de racordare a 78.540 de consumatori din zona Olteniei la o infrastructură nouă de distribuție a gazelor regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), în valoare de 400 milioane euro. Dacă sunt luate în considerare investițiile necesare pentru producția de hidrogen verde (20% utilizare cu gaz fosil în prima etapă, 100% într-o etapă ulterioară), care necesită parcuri regenerabile dedicate pentru a asigura o cantitate constantă de combustibil, atunci valoarea întregului sistem poate crește cu 130 milioane de euro până la 1,8 miliarde euro.
„Am dorit să facem acest studiu pentru că am considerat că soluția cu gaz fosil și hidrogen este ineficientă și ar duce la un consum suplimentar de energie, dar și la costuri mai mari pentru consumatori în comparație cu pompele de căldură. Aceste ipoteze s-au adeverit și pot fi utilizate ca punct de plecare pentru un studiu mai aprofundat, în teren, dar și pentru crearea de politici publice care să ia în considerare mai întâi eficiența și fezabilitatea economică”, a spus Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei de gaze fosile, Bankwatch România.
În primul scenariu, instalarea pompelor de căldură aer-aer individuale și panouri fotovoltaice la un bloc de apartamente cu clasa energetică C ar duce la un cost de 94 milioane euro pentru 78.540 de apartamente. În scenariul doi, în care este analizată posibilitatea de instalare a unei pompe de căldură sol-apă și panouri fotovoltaice la blocuri de apartamente cu clasa energetică B, costul investiției ar fi de 298 de milioane de euro pentru același număr de racorduri. În cel de-al treilea scenariu este analizată posibilitatea de instalare la case individuale cu clasa energetică B a pompelor de căldură aer-apă și panouri fotovoltaice. Costul final al investiției este de 649 milioane de euro. Deși ultima soluție este mai costisitoare, avantajele sunt obținute pe partea de utilizare, unde se pot obține costuri mai reduse între 2000-8000 de lei pe an în funcție de combustibilul utilizat (gaz fosil sau hidrogen verde).
Ce cred locuitorii din Oltenia despre încălzirea pe gaz și hidrogen
A doua parte a proiectului a constat în sondarea opiniei locuitorilor din Oltenia din zonele neconectate la rețele de gaze sau care nu au planuri concrete pentru introducerea acestora. Studiul sociologic realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în zone rurale din Dolj și Mehedinți relevă că 64% dintre respondenți și-ar dori să fie racordați la rețele de gaze, iar 58% ar fi de acord cu utilizarea hidrogenului. Cu toate acestea, doar 27% știu despre posibilitatea utilizării hidrogenului pentru încălzire, iar jumătate dintre aceștia consideră că ar fi mai ieftin decât utilizarea gazelor naturale.
Totuși, mai bine de jumătate dintre cei care doresc să fie conectați la rețele de gaz declară că ar putea investi sub 2000 de lei pentru racordare și adaptarea instalațiilor din casă. Cel puțin 60% din persoanele intervievate se află în situație de sărăcie energetică, având costuri cu încălzirea peste 10% din venitul gospodăriei. 35% declară că plătesc peste 900 de lei pe lună pentru încălzire.
În același timp, presupunând că ar fi vorba de costuri de utilizare mai reduse decât cu instalația de gaz cu hidrogen, panourile solare și cele fotovoltaice sunt considerate soluții viabile pentru energie de peste jumătate dintre participanții la studiu, 65% în cazul primei soluții și 58% în cazul celei de-a doua spunând acest lucru. Pompele de căldură sunt considerate atrăgătoare de 40% din totalul respondenților.
Izolarea termică a caselor, o nevoie primordială
Înainte de orice modernizare a sistemelor de încălzire, este crucială eficientizarea energetică a clădirilor. Sondajul arată că 63% dintre respondenți nu au casele izolate termic, iar orice soluție implementată ar duce la un consum ridicat de energie.
„Este nevoie ca programele guvernamentale de finanțare să vizeze direct consumatorul vulnerabil în primul rând pentru eficientizarea energetică a locuințelor. Noi recomandăm crearea unui program pilot care să includă soluții integrate de izolare, panouri fotovoltaice și pompe de căldură, cu contribuție inițială zero din partea gospodăriilor cu venituri reduse”, a mai adăugat Raluca Petcu.
Pentru mai multe detalii rapoartele pot fi consultate pe site-ul asociației:
Percepția locuitorilor din localități rurale din județele Mehedinți și Dolj asupra soluțiilor pentru încălzirea gospodăriei
Studiu comparativ privind dezvoltarea rețelei de distribuție de gaze naturale/hidrogen și utilizarea pompelor de căldură
Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în iulie 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor.
www.bankwatch.ro