De la primele propuneri ale noilor legi care privesc educația, dezbaterile publice au scos la iveală că, într-adevăr, sunt centrate în sprijinul copiilor. Însă sistemul învechit și slab finanțat cu greu poate susține atingerea potențialului maxim al acestora. În acest context, prin campania „Ajută un copil să nu-și piardă vocea!”, Narada lansează un îndemn împotriva nepăsării, în sprijinul a 500 de mii de elevi din România.
După intervenții masive în educație și peste 2,5 milioane de euro investiți în ultimii trei ani în școlile din România, nevoile de siguranță fizică și socio-emoțională precum și cea de pregătire pentru viitor rămân în continuare prezente în școlile din România și #EOkSaFacemNoi devine o responsabilitate morală a societății civile și a oamenilor de bine.
De ce ar avea nevoie educația din România pentru a ajunge la nivelul sistemelor din alte țări europene? E o întrebare la care de prea multă vreme nu găsim răspuns. Noile legi ale educației par să vină de anul acesta în sprijinul elevilor, însă lipsa finanțării din educație rămâne o piedică tot mai mare în atingerea potențialului fiecărui copil în parte.
România are aproximativ 3 milioane de copii înscriși în învățământul preuniversitar, iar pentru a genera un val de schimbare e nevoie ca o masa critică să fie susținută și, pe principiul bulgărelui de zăpadă, să atragă după sine transformarea în sistem.
În acest sens, Narada își propune ca până în anul 2030 să aducă impact în viața a 500 de mii de elevi din România. Ce înseamnă impact în educație? Conform studiilor, orice copil este capabil să-și atingă potențialul său maxim atunci când este susținut pe toate cele patru arii de dezvoltare: mediul de suport, dezvoltarea socio-emoțională, sistemele de susținere pentru comunitate și strategiile productive de învățare. Cu alte cuvinte, faptul că elevul are acces la tehnologie nu e suficient dacă relația cu familia sau profesorii nu este una sănătoasă sau dacă învață într-o școală fără încălzire centrală sau ai cărei pereți sunt plini de igrasie. Narada și-a propus ca în urma intervențiilor sale să facă o diferență clară în ceea ce privește atât siguranța elevilor (fizică și socio-emoțională), cât și pregătirea lor pentru viitor pe arii precum digitalizare, sustenabilitate sau inovație.
„Ajută un copil să nu-și piardă vocea!” este mesajul pe care Narada îl transmite vara aceasta tuturor celor care simt nevoia de implicare socială ca pe o datorie morală și pentru care #EOkSaFacemNoi reprezintă mai mult decât un hashtag. Tot prin acest mesaj Narada dă o voce fiecărui copil în parte, îi dă curajul de a îndrăzni, de a descoperi, de a zbura spre cele mai înalte culmi. Astfel, dă o voce educației, pentru a schimba inclusiv mentalitatea, acolo unde e încă necesar; pentru a face trecerea de la reminiscențele încă prezente ale regimului autoritar în care au crescut generațiile de părinți de azi, când normele de dezvoltare ale copiilor erau dictate de o societate descurajată să descopere și să se exprime, conformandu-se mai degrabă celebrelor expresii: „Stai în banca ta!” sau „Nu vorbi neîntrebat!".
„Cu tehnologia disponibilă astăzi, cu instrumentele din lumea de business, cu facilitatea fiscală disponibilă în România avem acum contextul care poate face transformarea educației posibilă, dincolo de proiecte punctuale. Răspunzând împreună (noi alături de alte ONG-uri, companii și comunități) nevoilor a 500 de mii de elevi în România ne punem în situația în care putem declanșa schimbarea pentru toți copiii din sistemul preuniversitar”, declară Raluca Jianu, CEO Narada. Campania Narada este lansată la începutul acestei veri și se va desfășura pe toată durata vacanței școlare, când au loc cele mai multe intervenții de reparații în școli și când se rezolvă toate urgențele ce țin de infrastructură semnalate prin alertele postate pe HartaEdu.ro.
Motivele care stau la baza obiectivului de transformare a sistemului educațional prin impactul în viața a 500 de mii de copii, dar și ale campaniei de comunicare sunt statisticile îngrijorătoare ce apar an de an:
· Aproape 50% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, au promovat în 2023 bacalaureatul.
· România are cea mai mare rată de abandon școlar din Europa, cu 15% dintre elevi care nu termină școala. Acest lucru are un impact devastator asupra vieții acestor tineri, limitându-le șansele de a obține un loc de muncă bine plătit și de a-și construi o viață stabilă și independentă.
· 37% dintre elevi (în special din mediul rural) merg din când în când la școală pentru că atât ei, cât și părinții lor nu consideră educația mai importantă decât munca.
· Rata analfabetismului funcțional ne clasează în continuare la coada clasamentului european.Procentul depășește 50% dintre elevi, ceea ce înseamnă că aceștia nu au abilitățile necesare pentru a înțelege ce scriu și ce citesc, ceea ce atrage după sine imposibilitatea de a funcționa și a se descurca în societatea modernă.
· La aceste cifre îngrijorătoare se adaugă și faptul că există un singur consilier școlar la peste 1200 de elevi, iar în prezent sunt instituții de învățământ care confruntă cu prezența și consumul de droguri, cu un grad ridicat de depresie și anxietate în rândul elevilor și cu fenomenul de bullying, care a atins cote alarmante.
· În mediul rural, 4 din 10 adulți au examenul de bacalaureat.
· 2,1 % din PIB este procentul alocat anul acesta pentru educație și reprezintă cel mai mic buget al ultimilor 10 ani.
Implicarea comunităților și a mediului de business sunt elemente cheie în schimbarea statisticilor legate de situația învățământului din România, motiv pentru care Narada aduce deja la aceeași masă nume importante ce susțin misiunea organizației, precum Inditex, BRD Asigurări de viață, Roca Industry, Prime Kapital, Ipso Agricultură și Bergerat Monnoyeur. Mastercard, partenerul ce a sprijinit crearea HartaEdu (platforma ce mapează nevoile din școlile din România), este încă un nume ce se alătură Narada.
Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co -fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară.
În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi, este CEO al organizației.
Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipa multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.