Rezonanța magnetică nucleară cunoscută mai ales sub acronimul RMN reprezintă o investigație imagistică prin intermediul căreia sunt create imagini detaliate ale structurilor din interiorul organismului, inaccesibile altfel ochiului liber. Citește în continuare și află cum funcționează RMN-ul, când este indicată această investigație și la ce să te aștepți în cursul ei.
Ce este rezonanța magnetică nucleară?
Rezonanța magnetică nucleară folosește un câmp magnetic pentru a imagini (secțiuni) detaliate ale țesuturilor și organelor din interiorul organismului. Aparatul folosit pentru realizarea rezonanței magnetice nucleare are forma unui tub de dimensiuni mari, prevăzut în mijloc cu un pat prin intermediul căruia pacientul este transportat înauntru.
Spre deosebire de radiografie și tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară este complet non-iradiantă, fiind lipsită de efecte nocive asupra sănătății. Rezonanța magnetică nucleară poate fi folosită inclusiv în timpul sarcinii, la recomandarea medicului, fără să pună probleme de siguranță pentru făt.
Când este indicată rezonanța magnetică nucleară?
Comparativ cu tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară oferă o imagine mai bună a țesuturilor moi (de exemplu mușchi). Principalul său dezavantaj constă în durata mare de desfășurare a investigației (30-60 minute comparativ cu 5-10 minute pentru tomografia computerizată).
Situațiile în care poate fi recomandată rezonanța magnetică nucleară includ:
Anomalii ale creierului sau ale măduvei spinării;
Tumori sau chisturi;
Screeningul cancerului de sân pentru anumite categorii de paciente aflate la risc crescut;
Traumatisme ale articulațiilor;
Patologii cardiace;
Patologii ale organelor abdominale;
Evaluarea pelvină la femei pentru diagnosticarea fibromului uterin sau a endometriozei;
Evaluarea cauzelor infertilității la paciente cu suspiciuni de anomalii uterine.
Investigația de rezonanță magnetică nucleară poartă denumirea segmentului anatomic scanat (de exemplu RMN abdominal, RMN pelvin, RMN cerebral, etc.)
Cum se desfășoară investigația?
Din fericire, rezonanța magnetică nucleară nu necesită pregătire specială, cu excepția situației în care este necesară administrarea substanței de contrast, caz în care se impune determinarea ureei și creatininei serice.
Câmpul magnetic utilizat în cadrul investigației face ca rezonanța magnetică nucleară să nu poată fi efectuată de pacienții care prezintă dispozitive sau materiale metalice în organism (de exemplu stimulator cardiac, pacemaker, proteză valvulară sau alte obiecte metalice străine). Înainte de efectuarea investigației, pacientul va fi rugat să îndepărteze toate obiectele metalice de organism (bijuterii sau accesorii) care ar putea interfera cu aparatul de RMN.
Pe toată durata investigației, pacientul va fi introdus în interiorul aparatului de RMN, ceea ce poate fi problematic pentru persoanele claustrofobe. În cazul acestora, se poate recurge la administrarea unor medicamente care să diminueze starea de anxietate. Pacientul și tehnicianul care efectuează investigația sunt în contact tot timpul prin intermediul unui sistem de comunicație. Astfel, acesta din urmă poate transmite instrucțiuni pacientului, iar pacientul poate semnala orice problemă apărută.
În timpul investigației aparatul va emite zgomote puternice care pot deveni deranjante, iar pentru limitarea disconfortului pacientul va primi căști care să atenueze zgomotul.
În concluzie, rezonanța magnetică nucleară este o investigație imagistică sigură și valoroasă pentru diagnosticarea și/sau monitorizarea unor patologii ale țesuturilor și organelor interne.
Surse informative
Lam, Peter. “MRI Scans: Definition, Uses, and Procedure.” Medical News Today, 24 July 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/146309.