Din datele furnizate de cabinetul prim-ministrului Mihai Tudose, în urma unei interpelări adresată de senatorul USR Dan Lungu cu privire la starea căminelor culturale din România, reiese faptul că nici Guvernul și nici Ministerul Culturii și Identității Naționale nu știu câte cămine culturale există în prezent în România și ce activități se desfășoară în cele funcționale. De asemenea, din același răspuns reiese că niciun Guvern de după 1989 nu s-a preocupat de cultură în mediul rural, de ceea ce se întâmplă în căminele culturale, indiferent de partidul care a ajuns la putere. Nu există o statistică reală cu privire la numărul acestora și nicio idee dacă în cele puține care mai sunt funcționale există vreo activitate care poate fi înrudită cu actul de cultură.
„Situația actuală a căminelor culturale este neclară. Studiile regăsite în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2014 atrag atenția asupra faptului că «lipsa de date statistice actuale, la nivel național, privind numărul căminelor culturale și localizarea acestora în teritoriu, face dificilă analizarea acestui tip de infrastructură culturală»”, se precizează în răspunsul oferit de cabinetul primului ministru.
Declinul acestor instituții vitale pentru viața culturală din mediul rural îl vedem din datele raportate la trei momente diferite. În 1990 existau 7.110 cămine culturale, 2.668 comunale și 4.442 filiale sătești. Ministerul Culturii și Cultelor raporta în 2002 că din totalul de 6.147 de cămine culturale existente în 2002,„doar în 1.874 (30,5%) se desfășoară activități culturale, iar în mai mult de două treimi nu au loc astfel de activități”.
Ultimul an în care s-au raportat date oficiale cu situația căminelor cultural este 2005. Într-o propunere a Ministerului Culturii intitulată „Creșterea calității vieții în mediul rural și mic urban din perspectiva serviciilor culturale”, se menționează că dintr-un total de aproximativ 5.644 de cămine culturale din mediul rural,„204 au menționat desfășurarea de activități din domeniul «patrimoniului cultural imaterial»”.
Prin urmare, în 2002, 1.874 de cămine aveau activitate culturală, iar trei ani mai târziu doar 204. Despre prezent nu știm nimic. Reprezentanții cabinetului Primului Ministru estimează că ar trebui să existe măcar 2.861 de cămine culturale în România, numărul echivalent al comunelor ce există pe teritoriul țării noastre, dar singura dată concretă pe care o avem la dispoziție este cifra 85. Consiliul Național de Investiții raportează că în perioada 2010 - 2015 au fost renovate 85 de cămine culturale.
„În loc să existe o strategie culturală pentru mediul rural, prin care căminele să fie revitalizate și transformate în mici centre culturale pentru săteni, care nu au alte condiții și posibilități de a lua contact cu teatrul, cinematograful sau cu orice fel de altă manifestare culturală, aceste cămine au fost lăsate de izbeliște. Cine coordonează metodologic activitatea căminelor? Cine centralizează ceea ce se întâmplă, cultural vorbind? Vă spun eu: nimeni, absolut nimeni! Cu toții au asistat pasiv la transformarea lor în cârciumi și discoteci”, a declarat senatorul USR Dan Lungu.
Nici măcar în programul de guvernare al actualei coaliții nu sunt prezentate decât o serie de idei cu privire la modernizarea unor clădiri de cămine culturale și nu în stimularea unor activități culturale.
„Este greu de identificat unde anume, pe șirul birocratic, au fost pierdute căminele culturale, dar trebuie făcut de urgență ceva. Soluții există. Este nevoie de o strategie culturală pentru mediul rural la nivelul consiliilor județene, cu un bugetul aferent asumat. Nu poate rămâne totul în seama primăriilor. De asemenea, e nevoie de monitorizare și îndrumare metodologică a căminelor culturale, așa cu se întâmplă în cazul bibliotecilor sătești. Acest rol l-ar putea îndeplini, de pildă, direcțiile județene pentru cultură, cum s-a mai întâmplat în trecut”, completat senatorul USR.
Răspunsul complet al cabinetului Primului Ministru Mihai Tudose poate fi consultat aici: