Încrederea crescută în acțiunile de combatere a corupției de către instituțiile de aplicare a legii ridică miza pentru companiile românești și managementul acestora

La nivel global există o susținere puternică pentru creșterea transparenţei companiilor, într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creştere, iar volatilitatea de pe pieţele financiare se intensifică. 

Ameninţările în creştere legate de criminalitatea informatică, finanţarea terorismului şi, de dată mai recentă, dezvăluirile legate de posibila utilizare incorectă şi pe scară largă a jurisdicţiilor de tip offshore, au sporit presiunile asupra guvernelor de a reacționa, şi asupra companiilor de a identifica şi combate aspectele legate de fraudă, mită şi corupţie se arată în cea de-a paisprezecea ediţie a studiului EY Global Fraud Survey 2016 - Corporate misconduct – individual consequences. 

Realizat în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2016, studiul la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii, evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat. 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri.

David Stulb, Liderul diviziei EY globale de investigare a fraudelor,declară: "Odată cu continuarea și intensificarea luptei anticorupție care vizează comportamentele terţelor părți, şi cu recentele dezvăluiri legate de posibile utilizări incorecte ale structurilor financiare de tip offshore, liderii de afaceri sunt îndreptățiți să se concentreze asupra asigurării unui grad mai mare de înţelegere a clienţilor, partenerilor şi furnizorilor lor. Creşterea transparenţei constituie în mod clar un obiectiv important pentru interesului publicului larg."



Cu toate astea, creşterea gradului de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită și corupție se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita și corupția de la locul lor de muncă.

Kenan Burcin Atakan, Partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor și soluționare a disputelor din cadrul EY România, a declarat că: “Rezultatele obținute de cel de-al 14-lea Studiu Global EY privind Frauda arată, pentru al treilea an consecutiv, că, în România, percepția privind mita și corupția este în declin. Cu toate acestea, 36% dintre respondenți consideră că practicile de mită și corupție sunt răspândite în mediul de afaceri din țară, rezultatele fiind comparabile cu cele din Studiul Global anterior al EY (2014) care indică un procentaj mai mare (46%). Aceste rezultate indică o creștere a conștientizării în stimularea acțiunilor preventive de către sectorul public și cel privat.”

Autoritațile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare, şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage și reține clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-și menține organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anti-corupţie.

"Conform studiului, 90% dintre respondenții din România cred că instituțiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupție, atunci când acestea sunt întâlnite. Acțiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcția Națională Anticorupție, sunt recunoscute în UE și considerate la nivel mondial drept povești de succes. Pe de altă parte, rezultatele Studiului evidențiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituțiilor  de aplicare a legii pentru a crește susținerea publicului în acțiunile de urmărire penală a persoanelor fizice", a declarat Kenan Burcin Atakan, EY România.

În ceea ce privește percepția asupra corupției în cadrul piețelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanșeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

David Stulb spune: "Nivelurile crescute de cooperare globală între agenţiile de aplicare a legii fac mai dificilă sustragerea de la urmărirea penală a celor acuzați de fraudă și mita. Cu toate astea, cum respondenţii indică faptul că astfel de comportamente incorecte nu dau niciun semn de ameliorare, companiile continuă să fie expuse la riscuri majore, alimentate de acţiunile ilegale ale unei minorităţi a angajaţilor. O mai bună utilizare a tehnologiei reprezintă cu siguranţă o parte a răspunsului la problemă. Se pot întreprinde mai multe acţiuni pentru valorificarea instrumentelor de analiză de date investigative în scopul gestionării acestor riscuri și îmbunătăţirii gradului de conformitate cu reglementările legale şi cu rezultatele investigaţiilor".

Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

Extinderea pe noi pieţe este esenţială pentru cele mai multe companii, însă, astfel de extinderi generează riscuri noi şi mai puţin cunoscute. Conform studiului, companiile eşuează adesea în încercările de a lua măsurile adecvate pentru a răspunde şi a reduce expunerea la riscuri:

· Una din cinci companii nu consideră terţii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-corupţie.

· Una din trei companii nu evaluează riscurile de corupţie specifice industriei sau ţării înainte de a efectua investiţii.

· Doar jumătate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiză a datelor de criminalitate cibernetică (forensic data analytics) pentru identificarea şi combaterea riscurilor.

"Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real - persoana care deține sau controlează în final o organizație. Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menționează ca barieră loialitatea faţă de companie.

David Stulb spune: "Constatăm în mod clar că unii angajaţi, dintr-o varietate mare de motive, sunt pregătiţi să utilizeze incorect – sau să permită altor indivizi din afara firmei accesul la – datele confidenţiale ale companiei în care lucrează. Echilibrul dintre confidenţialitatea datelor şi securitatea acestora generează complicaţii suplimentare. Gestionarea ameninţărilor cibernetice din interiorul companiei ar trebui să reprezinte o prioritate de top pentru managementul şi consiliile de administraţie ale companiilor. Cu toate astea, 59% dintre directorii financiari consideră criminalitatea cibernetică un risc scăzut pentru companiile lor – o percepție care necesită o abordare solidă.”

În perioada octombrie 2015 -  ianuarie 2016,   compania  noastră  de  studii  de  piaţă  -  agenţia  de  cercetări  globale  de  piaţă  Ipsos MORI – a  desfăşurat   2825 de  interviuri  cu factori superiori de decizie, în cadrul unui eşantion al celor mai mari companii din 62 de ţări şi teritorii.   Interviurile  au fost susținute in  limba  locală  a statelor  respective. 

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este "Building a better working world". Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.