Bucuresti - 21 aprilie 2015
-
Anul 2015 debutează cu o serie de noutăți la nivelul politicii monetare a BCE, respectiv programul de relaxare cantitativă, dar și în politica fiscală a României, în ceea ce privește proiectul de revizuire a noului Cod Fiscal.
În cadrul Conferinței de Risc de Țară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naționale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare și fiscale asupra economiei românești.
Tot din partea BNR va mai participa și Economistul Șef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE ) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit țărilor care se finanțează preponderent pe piața de capital (SUA, Marea Britanie) și mai puțin potrivit celor care se finanțează în mare masură de pe piața bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar și aceasta este o sabie cu două tăișuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate crește interesul investitorilor străini față de țări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunțat.”
Domnul Ciprian Dascalu (Economist Șef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra piețelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă și prețul redus al petrolului sunt cilindrii adiționali ai revenirii economice. Tendința ascendentă a prețului locuințelor, precum și a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia și a stimula creșterea economică prin stimularea efectului de avuție. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la țările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată față indexul relevant al ratei de dobândă, fie față de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condițiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferența dintre randamentele bondurilor cu scadențe scurte (2 ani) și prognozele de inflație (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 și 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune și cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflație. Ne așteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investițiile cu o perioadă de întârziere, inițial reacționând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităților de producție din industrie care se situează sub media istorică (77,8 față de 79,4) și mult sub media istorică europeană.”
Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei și programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menționează că „nici o relaxare fiscală nu crește PIB-ul potențial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în țintele de deficit bugetar (in condițiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investițiilor, aceasta va avea efecte negative privind crețterea PIB-ului potențial pe termen mediu și lung, condiție sine qua non pentru creșterea nivelului de trai.”
„Este dificil să ne pronunțăm că recenta îmbunătățire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru și că actuala campanie susținută de controale fiscale se va perpetua. Totuși, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piață a forței de muncă competitivă și de avansul considerabil al câștigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziționăm la începutul ciclului de creștere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară și poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menționează domnul Ciprian Dascălu, Economist Șef ING.
În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiștii sefi ai principalelor instituții bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuț DUMITRU (Raiffeisen Bank) și Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei românești.
Conferința de Risc de Țară Coface se adresează top managerilor, președinților de corporații, managerilor din cadrul corporațiilor care își asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investițiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internațională ai firmelor care profesează în domeniul bancar și în cel de asigurări și reasigurări, precum și cercetatătorilor și experților din domeniul academic interesați de analiza riscului de credit.
Pentru a participa la Conferința de Risc de Țară 2015, vă rugam să completați formularul de înregistrare online.În funcție de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veți beneficia de o reducere de până la 25%.
Mai multe informații despre conferință puteți afla accesând website-ul evenimentului.
Conferința de Risc de Țară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.
.
Cuvinte cheie:
Rompetrol parteneriat SMURD