u Atractivitatea Europei de Est continuă să scadă pentru investitorii străini
u Investiţiile străine directe din Europa înregistrează un record al tuturor timpurilor în 2013
u SUA rămâne cel mai mare investitor străin din Europa, iar investiţiile ţărilor BRIC se consolidează
u Analiza pe cinci ani pre- şi post-criză desemnează Germania ca marea câştigătoare în investiţii străine directe
România îşi păstrează locul 10 în Europa privind numărul locurilor de muncă atrase prin investiţiile străine directe în 2013, conform raportului anual EY - European Attractiveness Survey. Astfel, România a atras anul trecut investiţii străine ce au generat 6.157 locuri de muncă, în scădere cu 13% faţă de anul anterior, când investiţiile străine directe au generat 7.114 locuri de muncă în România. Pe primele locuri în acest clasament s-au situat Marea Britanie, Franţa, Polonia, Rusia şi Serbia.
De asemenea, România a depăşit Ungaria în clasamentul celor mai atractive ţări pentru investiţii străine în Europa Centrală şi de Est (CEE) în 2014, situându-se pe locul al treilea în regiune, în timp ce Polonia şi Cehia se află pe primele două locuri. Cu toate acestea, primele două clasate se află pe o tendinţă descrescătoare în 2014 faţă de 2013, în timp ce atractivitatea României a crescut cu 2 puncte procentuale. Dacă se păstrează această tendinţă, România ar putea depăşi Cehia în anul 2015, devenind a doua ţară ca atractivitate pentru investitorii străini în CEE.
Revenind la investiţiile străine atrase, CEE a scăzut în preferinţele investitorilor în 2013, pe fondul unei creşteri economice lente şi a condiţiilor economice instabile. Regiunea a atras cu 5% mai puţine proiecte de investiţii străine directe, în timp ce locurile de muncă generate au scăzut cu 4%.
Un semn deloc îmbucurător în regiune a fost marcat de scăderea motorului principal al investiţiilor, industria automobilelor. Per total, proiectele de producţie s-au menţinut pe prima poziţie în regiune cu 410 proiecte. În acelaşi timp, regiunea a înregistrat o creştere cu 55% a proiectelor de cercetare şi dezvoltare, ceea ce marchează o creştere a valorii adăugate a proiectelor implementate.
Investiţiile străine directe în Europa la cel mai înalt nivel în 2013
Investiţiile străine directe (FDI) în Europa au atins cel mai înalt nivel anul trecut, conform European Attractiveness Survey. Raportul, ajuns la a 12-a ediţie, combină o analiză a investiţiilor străine în Europa din ultimul an cu rezultatele unui sondaj efectuat pe un eşantion de 800 de executivi de la nivel internaţional privind perspectivele lor asupra evoluţiei investiţiilor globale în următorii zece ani.
În pofida faptului că Europa se află doar la jumătatea drumului de ieşire din recesiune, anul 2013 a consemnat un nivel record al investiţiilor străine directe cu 3.955 de proiecte, în creştere cu 4% faţă de cele 3.797 din 2012. Principalele pieţe în care investiţiile străine directe au înregistrat creşteri sunt Marea Britanie, Germania şi Franţa, în timp ce în pieţele din Spania şi Europa de Est s-au înregistrat scăderi.
Investiţiile străine directe în funcţie de ţări
Marea Britanie a ocupat, din nou, prima poziţie cu un total de 799 proiecte de investiţii străine directe în 2013, în creştere cu 15% faţă de anul precedent. Germania a consemnat, de asemenea, o creştere solidă de 12% cu cele 701 proiecte în 2013. Surpriza a venit din partea Franţei, care pare să-şi fi stopat declinul, fiind destinatara unui număr de proiecte de investiţii străine directe în creştere cu 9%.
Totalul investiţiilor străine directe în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în Rusia, a scăzut cu 5%. Crearea de noi locuri de muncă s-a diminuat cu 4%, în mare parte, datorită deciziilor de reducere a activităţii din partea companiilor auto din Europa de Vest, ca urmare a crizei prelungite şi a reducerii nivelului de servicii externalizate.
Analiza în funcţie de sectoarele de activitate
Ieşirea Europei din recesiune este confirmată şi de numărul în creştere de investiţii în proiecte centrate pe inovaţie şi cu mare valoare adăugată. Domeniile de software şi servicii de business au rămas principalele beneficiare de investiţii străine directe din Europa, cu 509 proiecte (în creştere cu 27%), respectiv 483 de proiecte (în scădere cu 31%) înregistrate. În cazul a aproape jumătate dintre proiectele de software, sursa investiţiilor este reprezentată de companii cu sediul în SUA.
Următoarele sectoare câştigătoare în materie de investiţii străine directe sunt sectorul farmaceutic – în creştere cu 58% cu cele 141 de proiecte - şi cel al cercetării ştiinţifice – în creştere cu 96% cu cele 88 de proiecte. Fără a fi o surpriză, domeniul cercetării şi dezvoltării a consemnat o creştere semnificativă de 23%, înregistrând şi o creştere de 64% a numărului de noi locuri de muncă create. Sectorul producţiei a înregistrat o creştere de 5%, însă numărul locurilor de muncă a scăzut cu 12%, investitorii declarându-se îngrijoraţi de costul ridicat al forţei de muncă în Europa.
De unde vin investiţiile?
Investiţiile intra-europene reprezintă sursa majoră de investiţii străine directe în Europa, însă, în materie de investiţii per ţară, SUA se meţine pe poziţia de principală sursă de investiţii în Europa. Astfel, în 2013 s-a înregistrat un număr de 1.207 proiecte de investiţii dinspre SUA spre Europa, în creştere cu 26%. Nivelul investiţiilor SUA în proiecte din Marea Britanie a crescut de la 26% la 27%, aproape dublu faţă de concurentul situat pe următoarea poziţie – Germania.
Per ansamblu, totalul investiţiilor provenind dinspre SUA a înregistrat, totuşi, o scădere de 2%. Spre deosebire, investiţiile venind dinspre ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) au înregistrat o intensificare semnificativă, cu o creştere de 28% a numărului de proiecte (la 313) şi crearea unui număr de 16.900 de noi locuri de muncă, în creştere cu 37%. Investiţiile provenind din China s-au triplat în ultimii şase ani, iar investiţiile din India şi Rusia au consemnat un record absolut în 2013. S-a înregistrat, de asemenea, o creştere semnificativă, de 37%, a numărului de noi locuri de muncă create prin investiţiile provenind din ţările BRIC. Germania a depăşit Marea Britanie ca ţară de destinaţie a investiţiilor BRIC, consemnând în 2013 o creştere de 50% comparativ cu anul trecut.
Investiţii concentrate în mediul urban
Îmbunătăţirea sau declinul atractivităţii anumitor ţări în privinţa investiţiilor străine directe a fost decisă de activitatea din principalele oraşe. Proiectele de investiţii din Londra au crescut cu 21%, la 380. În prezent, Londra a concentrat aproape jumătate din proiectele de investiţii străine directe din Marea Britanie, deţinând cel mai mare procent din Europa. Marile oraşe germane Düsseldorf şi Darmstadt au înregistrat, de asemenea, creşteri importante ale proiectelor de investiţii, de 25% şi, respectiv, 40%. Helsinki a fost oraşul cu cea mai rapidă creştere a proiectelor de investiţii din Europa, cu aproape 50% mai multe decât în anul anterior. Alte mari oraşe europene, precum Paris, Barcelona şi Dublin nu au reuşit să atragă la fel de multe investiţii noi, acest lucru având un impact major asupra poziţionării ţărilor din care fac parte în clasamentele generale.
Europa de Est – Marele perdant
Sondajul din 2014 include şi o analiză privind impactul celor cinci ani de criză şi de recesiune asupra investiţiilor străine directe în Europa. Comparând situaţia din 2009-2013 cu cea din 2004-2008, Europa de Est, care a atras investiţii substanţiale în anii 2000, a fost marele perdant în urma crizei, cu o scădere de 12% a numărului de proiecte de investiţii, în timp ce Europa de Vest a înregistrat o creştere de 19%.
Dintre cele mai importante pieţe, Germania a fost desemnată câştigătoare, cu un număr de proiecte de investiţii atrase mai mult decât dublu comparativ cu anul trecut. Marea Britanie a înregistrat o creştere modestă a numărului de proiecte de investiţii, de 12%, în timp ce Franţa a stagnat. Alţi "câştigători" din rândul pieţelor mari au fost Spania, Olanda, Rusia şi Irlanda. Primii cinci "perdanţi" au fost din rândul pieţelor Est-Europene, ţări ca România, Ungaria şi Bulgaria unde toate investiţiile s-au redus la jumătate în această perioadă.
Investitorii sunt mult mai încrezători în potenţialul Europei
Sfârşitul recesiunii în Europa a schimbat, de asemenea, perspectiva investitorilor internaţionali, intervievaţi în martie 2014, cu privire la intenţiile lor de a face investiţii în Europa în viitor. Conform sondajului din 2013, doar 39% dintre investitori au declarat că Europa ar fi o destinaţie mai atractivă pentru investiţii în următorii trei ani, în timp ce 23% au declarat că situaţia se va înrăutăţi. Conform sondajului din 2014, 54% au declarat că investiţiile vor creşte, iar un procent de doar 12% au declarat că acestea vor scădea. Investitorii din Asia au fost chiar mai optimişti, 60% spunând că sunt încrezători în viitor.
IT&C, sectorul sănătăţii & biotehnologia şi energia sunt evidenţiate de către investitori ca sectoare cheie care vor suţine creşterea economică europeană în următorul deceniu.
Investitorii au subliniat şi punctele vulnerabile ale economiei europene, care ar trebui îmbunătăţite pe termen lung, acestea fiind creşterea mobilităţii forţei de muncă şi dezvoltarea competenţelor, alături de simplificarea procesului de reglementare şi o mai mare integrare economică.
Studiul integral poate fi consultat aici.
Despre sondaj:
European Attractiveness Survey 2014 se bazează pe o metodologie care reflectă două aspecte şi anume:
1) Atractivitatea "reală" a Europei pentru investitorii străini. Evaluarea noastră asupra investiţiilor străine în Europa se bazează pe EY EIM. Această bază de date urmăreşte proiectele de investiţii străine directe care au avut ca rezultate crearea de noi facilităţi şi/sau crearea de noi locuri de muncă. Excluzând investiţiile de portofoliu, fuziunile şi achiziţiile este prezentată situaţia investiţiilor în operaţiuni de producţie şi servicii de către companiile străine pe întregul continent european.
2) Percepţia atractivităţii Europei şi concurenţilor săi de către investitorii străini. Atractivitatea unei locaţii este definită ca o combinaţie între încrederea investitorilor şi percepţia asupra unei ţări sau capacitatea zonei de a oferi cele mai competitive beneficii pentru investitorii străini direcţi. Sondajul a fost realizat de Institutul CSA în perioada februarie - martie 2014, prin interviuri telefonice pe un grup reprezentativ format din peste 840 de factori de decizie internaţionali.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.