Începând cu 1 ianuarie 2015, companiile care furnizează servicii pe cale electronică, servicii de telecomunicaţii, radiodifuziune şi televiziune, denumite în continuare BTE (broadcasting, telecommunications, electronic services), către consumatori finali vor colecta TVA din Statul Membru în care este stabilit beneficiarul. Aceasta este consecinţa modificării regulilor privind locul prestării acestor servicii către consumatori finali (B2C), atât de către prestatorii stabiliţi în UE, cât şi de către prestatorii stabiliţi în afara spaţiului European[1].
Astfel, orice companie care vinde către consumatorii din UE produse digitale cum ar fi ziare, muzica, software, jocuri, e-books, filme online, televiziune, telefonie sau e-banking va fi vizată de noile reguli din pachetul TVA 2015.
Dar, cei mai afectaţi de noile reguli vor fi prestatorii stabiliţi în UE, care în prezent aplică TVA din Statul Membru în care sunt stabiliţi, indiferent de locul unde este localizat consumatorul în cadrul UE. Luând un exemplu practic, un cetăţean german care achiziţionează în anul 2014 un antivirus pe cale electronică din România suportă un cost cu TVA de 24%, nivelul TVA din România (chiar dacă rata aplicabilă în Germania este de 19%), însă, din anul 2015, costul pentru acest cumpărător va fi de 19% TVA, ca în Germania.
În noul context, comercianţii de produse digitale, care au ales jurisdicţii ce au cote scăzute de TVA pentru a reduce costul cu TVA (şi pentru a obţine, astfel, un avantaj competitiv), se vor afla în situaţia în care jurisdicţia aleasă nu mai prezintă interes din acest punct de vedere. Pe de altă parte, pentru prestatorii stabiliţi în ţări cu o cotă ridicată a TVA, pachetul de TVA 2015 ar putea reprezenta o oportunitate de extindere a vânzărilor în regiuni în care nivelul TVA este mai scăzut.
Din punct de vedere administrativ, noile reguli presupun înregistrarea în scopuri de TVA în până la 28 de State Membre (27 de înregistrări suplimentare) şi aplicarea a tot atâtea cote de TVA pentru operaţiunile prestate. Pentru a simplifica întregul proces, Ghişeul Unic[2] va permite prestatorilor comunitari de servicii BTE depunerea unui singur decont de TVA, consolidat, pentru declararea tuturor serviciilor şi plata TVA într-un singur Stat Membru.
Dar, deşi sistemul permite o oarecare simplificare a procesului de declarare a operaţiunilor şi a plăţii TVA, nu elimină obligaţia prestatorilor de a răspunde în faţa autorităţilor din fiecare Stat Membru pentru neconformarea cu obligaţiile fiscale ce le revin, ceea ce ar putea genera o serie de implicaţii adverse (obligaţii suplimentare de TVA, amenzi pentru nedeclararea/ declararea cu întârziere a operaţiunilor sau pentru neînregistrare, penalităţi de întarziere). În acest moment, este, totuşi, destul de neclar modul în care vor fi desfăşurate controale fiscale începând cu anul 2015 asupra comercianţilor de produse digitale.
Însă, impactul noilor prevederi depăşeşte sfera fiscalităţii, afectând întregul lanţ operaţional al companiilor de profil. Astfel, am identificat, printre altele, următoarele arii de impact:
1. Nivelul preţurilor şi canalul de distribuţie a produselor: companiile vizate trebuie să revizuiască strategia de vânzări pe termen lung (menţinerea preţurilor neschimbate în condiţiile modificării marjei de profit aplicabile, faţă de modificarea preţurilor). Prestatorii români s-ar putea afla în situaţia de a putea scădea preţurile produselor digitale sau de a păstra preţurile în condiţiile creşterii imediate a profitabilităţii. O întrebare care apare este ce se întâmplă cu acei clienţi care la 1 ianuarie 2015 vor avea deja abonamente încheiate pe vechile preţuri (din perioadele anterioare);
2. Părţi terte: companiile vor fi nevoite să revizuiască contractele aferente întregului lanţ de distribuţie, luând în considerare şi aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal;
3. Sistemele IT: vor juca un rol important, fiind necesară adaptarea proceselor şi procedurilor IT pentru a putea capta toate informaţiile necesare, determinând în mod corect locul în care este stabilit consumatorul şi cotele de TVA aplicabile, oferind o evidenţă clară a TVA datorată către autorităţile fiscale din fiecare Stat Membru;
4. Experienţa de cumpărare a clienţilor: comercianţii de produse digitale ar trebui să evalueze impactul schimbării preţurilor asupra deciziilor de cumpărare, precum şi măsura în care complexitatea modului de stabilire a preţurilor în diverse ţări ar putea produce confuzie în rândul clienţilor;
5. Riscul valutar: ar trebui luat în considerare în special în ţările în care nu a fost adoptată moneda euro (cum ar fi, România), în situaţia în care vânzările în cadrul UE sunt realizate în euro.
Deşi, până în acest moment, nu avem detalii cu privire la modul de aplicare practică a pachetului de TVA 2015 (modul de funcţionare a Ghişeului Unic, înregistrarea în scopuri de TVA şi plata TVA) de către comercianţii români de produse digitale, aceştia trebuie să fie pregătiţi din punct de vedere operaţional pentru a face faţă noilor reguli la 1 ianuarie 2015.În acest scop, prestatorii de servicii BTE trebuie să ia în considerare toate aspectele implicate şi să abordeze schimbările necesare dintr-o perspectivă holistică, a întregului mod de operare. Procesul de implementare a schimbărilor necesare va cere resurse importante. Cu toate acestea, ele nu sunt opţionale, iar neimplementarea lor va atrage consecinţe importante care pot fi mult mai mari decât costurile implicate.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.