bucuresti - 09 aprilie 2014
-
Autor: Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România
Faptul că antreprenorii aleg să muncească pe cont propriu şi să se realizeze prin forţe proprii nu înseamnă izolare şi nici faptul că întreprinzătorii pornesc în aventura antreprenorială singuri, într-un fel de vid. În România a început să crească în ultimii ani ceva ce poate fi descris ca un ecosistem antreprenorial incipient, reprezentat de fundaţii care susţin antreprenoriatul prin diverse programe dedicate antreprenorilor (de exemplu, Romanian Business Leaders Foundation), cluburi de antreprenori, incubatoare şi acceleratoare de afaceri.
Cei mai mulţi antreprenori, 40%, consideră că ajutorul oferit de aceste organizaţii s-a îmbunătăţit în ultimul an, conform studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013. Antreprenorii tineri (sub 40 de ani) au o percepţie chiar mai optimistă: aproape jumătate (48%) cred că sprijinul acestor organizaţii a cunoscut o evoluţie pozitivă în 2013, faţă de doar 35% dintre antreprenorii maturi (cei peste 40 de ani).
Antreprenorii indică cluburile antreprenorilor şi asociaţiile acestora ca fiind cele mai importante pentru dezvoltarea antreprenoriatului pe termen lung. De altfel, 45% dintre respondenţi afirmă că sunt deja membri ai unor cluburi şi asociaţii de antreprenori, un procent totuşi mai mic decât la nivel european. În Uniunea Europeană, 63% dintre antreprenori fac parte din asemenea organizaţii sau au făcut parte în ultimii trei ani.
De asemenea, se aude din ce în ce mai mult în ultimii ani cuvântul mentorat, oferit în cadru formal, ca de exemplu într-un incubator de afaceri, sau, pur şi simplu, sfaturi şi discuţii în afara oricărui cadru formal între un antreprenor matur şi un întreprinzător aflat la început.
Antreprenorii se implică, în general, natural în mentorat, tocmai pentru că au trecut prin multe şi simt că ar putea ajuta alţi antreprenori să depăşească mai uşor dilemele şi problemele tipice. O fac din empatia experienţelor comune şi dintr-o anumită solidaritate de grup. Astfel, 80% dintre antreprenori oferă mentorat într-un cadru formal sau informal, conform studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013.
Când vorbim despre organizaţii specializate sau despre mentorat, statul nu are neapărat pârghiile cele mai bune de susţinere. În acest caz, chiar antreprenorii se pot organiza cel mai bine în reţele de mentori şi organizaţii de sprijinire a antreprenorilor. Şi totuşi, întrebaţi care este acţiunea/organizaţia care ar avea cel mai mare impact asupra dezvoltării antreprenoriatului, pe lângă cluburi şi asociaţii de antreprenorii, oamenii de afaceri indică guvernul, prin programe dedicate start-up-urilor şi antreprenorilor, ceea ce demonstrează nevoia mare a antreprenorilor români ca ecosistemul antreprenorial să fie sprijinit puternic de stat, mai ales prin levierele de care dispune. Întrebaţi, în cadrul aceluiaşi studiu, care ar fi formele de susţinere cele mai eficiente din partea statului, antreprenorii au ales schemele de creditare pentru micii întreprinzători (29%), programele gurvernamentale pentru start-up-uri, inclusiv granturi (18%) şi garanţiile pentru credite (18%).
Soluţia foarte bine identificată de antreprenori este ca fiecare parte interesată de dezvoltarea antreprenoriatului să „practice ceea ce predică”. Antreprenorii încep să se organizeze în comunităţi şi ca să contracareze frica de eşec care este exacerbată de lipsa informaţiilor relevante, de complexitatea mediului legislativ şi de resursele puţine disponibile la început de drum.
Iar, în depăşirea acestor nesiguranţe, antreprenorii trebuie să se folosească de disponibilitatea altor antreprenori, unii experimentaţi, alţii chiar la început de drum, de a împărtăşi din practica lor: cum au rezolvat probleme punctuale de business, cum au traversat momentele mai dificile prin care orice antreprenor trece mai devreme sau mai târziu, cum au găsit finanţare sau noi clienţi. Acest schimb de informaţii, de impresii şi preocupări creşte nivelul de confort al antreprenorilor în parcurgerea drumului de întreprinzător şi îi ajută să găsească soluţii.
De cealaltă parte, statul poate interveni decisiv în simplificarea legislaţiei pentru start-up-uri şi nu numai, poate suplimenta fondurile schemelor de finanţare şi garantare pentru start-up-uri, poate oferi o educaţie mai bună antreprenorilor şi lista poate continua.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.
.
Cuvinte cheie:
EY studiu andreprenori