La momentul în care scriu acest articol s-au împlinit 15 zile de când un avion cu 239 de oameni la bord ce efectua un zbor pe o linie comercială a dispărut fără urmă de pe ecranele radarelor. Întreg mapamondul discută despre eveniment, resurse impresionante sunt angrenate în operaţiunile de căutare, experţi renumiţi sau de ocazie lansează scenarii mai mult sau mai puţin realiste cu privire la ce s-ar fi putut întâmpla. Cel mai fantezist dintre toate este cel care susţine nici mai mult nici mai puţin că aeronava ar fi fost înghiţită de un aşa numit ”Triunghi al Bermudelor” sau de o gaură neagră. Ceea ce mă readuce cu gândul chiar la domeniul în care îmi desfăşor zi de zi activitatea: fiscalitatea românească!
În meseria de consultant fiscal intru des în contact cu oameni care au avut curaj şi inspiraţie (ori au fost forţaţi de împrejurări) să pornească o afacere pe cont propriu şi care în cele din urmă au reuşit. În momentul în care discuţia ajunge în domeniul fiscal, majoritatea antreprenorilor reclamă două probleme majore: birocraţia exagerată şi lipsa transparenţei în cheltuirea banului public.
Din păcate aceste probleme sunt cât se poate de reale iar rezolvările sunt dincolo de posibilitatea directă de acţiune a antreprenorilor sau a consultanţilor. Aceasta întrucât statul pare sa fie un slab administrator. Lucru care contribuie la menţinerea unei situaţii aparent paradoxale: deşi teoretic povara impozitelor directe asupra companiilor este una din cele mai uşoare din Uniunea Europeană, conform ultimului raport emis de Consiliul Fiscal, economia subterană a atins cote alarmante.
Iar această stare de fapt riscă să genereze o problemă structurală cu care vom fi nevoiţi să trăim pe termen lung. Într-un articol publicat anul trecut, analistul economic James Surowiecki atrăgea atenţia asupra unor studii făcute pe a doua generaţie de emigranţi americani, care au demonstrat că gradul de conformare voluntară este mult mai mare la contribuabilii ai căror părinţi au venit în SUA din ţările Europei de Nord comparativ cu cei având origini în Grecia, care au o tendinţă mult mai ridicată de a se sustrage de la plata taxelor.
Aşadar, dezvoltarea unei astfel de mentalităţi este cu atât mai păguboasă cu cât aceasta va dăinui pe parcursul mai multor generaţii şi va fi foarte greu de eradicat. Surowiecki ne spune că un sistem fiscal eficient se bazează în primul rând pe încrederea contribuabililor: în primul rând în Guvern că foloseşte banii judicios şi, în al doilea rând, în faptul că toată lumea respectă regulile jocului şi nu încearcă să trişeze. Dacă această încredere este erodată, atunci întreg sistemul se clatină şi merge către colaps.
În acest context, rezultatele Barometrului Antreprenoriatului Românesc realizat de EY, secţiunea ”Reglementări şi impozitare” sunt îngrijorătoare: 72% dintre cei intervievaţi consideră că mediul de reglementare şi fiscal s-a deteriorat în ultimul an şi numai 12% afirmă contrariul. Singura rază de speranţă vine din faptul că totuşi antreprenorii tineri, cu vârsta sub 40 de ani, sunt ceva mai optimişti.
Observăm, de asemenea, că incertitudinea, ”gaura neagră” de care vorbeam mai sus, este unul dintre cele mai importante obstacole menţionate de antreprenori, în calea începerii şi dezvoltării unei afaceri în România.
La capitolul soluţii propuse remarcăm aceeaşi tendinţă: nevoia de transparenţă, de comunicare directă reprezintă, alături de simplificarea regulilor fiscale, cea mai importată doleanţă a antreprenorilor. Graficele alăturate preluate din studiul EY sunt sugestive în acest sens.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.