Bucureşti - 24 ianuarie 2014
-
Criza economică şi efectele ei încetează să mai fie un subiect fierbinte în România în 2014. Economiştii sunt mai optimişti în ceea ce priveşte creşterea economică în Zona Euro. Stimulii luaţi în considerare pentru impulsionarea creşterii economiilor naţionale sunt creşterea exporturilor şi a investiţiilor. În egală măsură, creşterea fiscalităţii prin introducerea de noi taxe şi proceduri administrative adiţionale poate încetini creşterea economică.
În contextul economic actual, e în general dificil pentru stat să găsească resurse pentru susţinerea competitivităţii sectorului privat. Inovaţia, care încurajează competitivitatea şi productivitatea şi generează noi locuri de muncă, poate ajuta, dar bugetele sunt deja la limită, iar identificarea de resurse pentru susţinerea inovaţiei se dovedeşte a fi dificilă, dacă nu aproape imposibilă.
Astfel, căutând resurse care nu sunt supuse restricţiilor vizând “ajutoarele de stat” impuse de către UE şi care nici nu sunt înregistrate la capitolul cheltuielilor bugetare (în mod declarat monitorizate atent), au fost identificate ca modalitate de stimulare a companiilor inovatoare deducerile şi creditele fiscale. Din ce în ce mai mult, ţările în căutare de investiţii strategice sunt dispuse să folosească astfel de instrumente pentru a stimula dezvoltarea economică.
O politică fiscală coerentă poate genera creştere economică sustenabilă dacă este concentrată pe cercetare şi inovaţie. Companiile, însă, trebuie să cunoască şi să acceseze aceste stimulente în condiţii avantajoase. De modul în care guvernele concep programele de stimulente fiscale, iar companiile ajung să le acceseze, depinde nu numai consolidarea companiilor ci şi creşterea economiei naţionale.
Pentru a veni în sprijinul firmelor care se angajează astfel în eforturile de cercetare-dezvoltare, EY a pregătit şi lansat la sfârşitul lui 2013 un Ghid Internaţional al facilităţilor fiscale, care sumarizează facilităţile fiscale acordate în legătură cu activităţile de cercetare-dezvoltare (C&D) în peste 34 de ţări.
În România, companiile implicate în cercetare-dezvoltare sau cele care deţin proprietatea intelectuală asupra unor active pot beneficia de două facilităţi fiscale:
a) Amortizarea accelerată a activelor (maximum 50% din valoare fiscală a activului poate fi amortizată în primul an de folosinţă).
b) Deducerea suplimentară pentru cheltuieli eligibile aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare majorată, din februarie 2013, de la 20% la 50%.
Cu un procent de 0,5% din PIB alocat C&D şi un sistem de facilităţi în curs de dezvoltare, România ocupă locul 48 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global.
Ghidul EY pune în evidenţă faptul că abordările în ceea ce priveşte facilităţile fiscale pot diferi destul de mult de la un stat la altul.
În Polonia, sistemul de facilităţi fiscale oferă deduceri fiscale pentru centrele de cercetare-dezvoltare şi cheltuielile cu noile tehnologii. Cu un procent de 0,8% din PIB alocat cercetării-dezvoltării şi un sistem de stimulente în curs de dezvoltare, Polonia ocupă locul 49 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global în 2013.
În Ungaria, sistemul de facilităţi fiscale cuprinde următoarele tipuri de facilităţi: creditele fiscale - vizează multinaţionalele şi pot scădea obligaţiile fiscale cu până la 80% anual pe o perioadă de 10 ani; deducerea suplimentară de 100% a costurilor directe în cercetare-dezvoltare; reducerea taxelor privind contribuţia socială şi contribuţii la finanţarea stagiilor de pregătire a cercetătorilor; scutiri de taxe cu 50% a venitului rezultat din drepturi de autor; toate costurile directe în cercetare-dezvoltare într-un an fiscal sunt deductibile din baza de impozitare locală şi baza de contribuţie a inovaţiei. Cu un procent de 1,2% din PIB alocat cercetării-dezvoltării şi un sistem de facilităţi destul de bine articulat, Ungaria ocupă locul 31 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global.
În Cehia, sistemul de facilităţi fiscale include deducerea costurilor de cercetare-dezvoltare şi prevede o dublă-deducere a costurilor eligibile din cercetare-dezvoltare: deducerea costurilor operaţionale şi o deducere specială. Cu un procent de 1,8% din PIB alocat cercetării-dezvoltării şi un sistem de facilităţi fiscale coerent, Cehia ocupă locul 28 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global.
În Turcia, sistemul de facilităţi cuprinde: deducerea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, facilităţi privind plata impozitului pe salariu, reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale, scutirea de la plata taxei de timbru. Pentru deducerea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, antreprenorii pot să deducă până la 100% din cheltuielile din baza de taxare şi 20% din deprecierea activelor timp de 5 ani. Scutirea de taxe şi TVA se aplică venitului rezultat din activităţi de cercetare-dezvoltare şi software în zonele cu baza tehnologică de dezvoltare. Impozitul pentru salariu se reduce cu 90% pentru cei care deţin titlul de doctor şi cu 80% pentru personalul implicat în cercetare-dezvoltare. Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale este prevăzută pentru cei implicaţi în C&D sau proiecte de inovaţie. Scutirea de la plata taxei de timbru se aplică contractelor şi statelor de plată ale celor implicaţi în activităţi de inovaţie şi C&D. Cu un procent de 0,8% din PIB alocat pentru C&D şi în ciuda sistemului de facilităţi atractiv, Turcia ocupă locul 68 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global.
Facilităţile fiscale pentru C&D pot fi un instrument eficient pentru a sprijini cercetarea în sectorul privat. Studiile arată că, în funcţie de felul în care sunt concepute facilităţile fiscale, acestea pot creşte sumele alocate cercetării cu o sumă egală cu media taxelor pe venit percepute de stat. Ţările pot să înveţe unele de la celelalte ce funcţionează mai bine pentru a-şi atinge obiectivele (comune sau specifice).
Ghidul EY este un sprijin pentru cei care doresc să găsească relativ uşor o descriere a facilităţilor fiscale implementate de o serie de ţări în ceea ce priveşte cheltuielile de cercetare-dezvoltare, precum şi a procesului de aplicare şi a criteriilor de eligibilitate pentru aceste facilităţi. Astfel, firmele pot să planifice dinainte modul în care îşi structurează activitatea – în cazul firmelor cu expunere internaţională – sau să cunoască eventualele beneficii ale activităţii lor – pentru întreprinzători.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 175.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 25,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2013. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet:
http://www.ey.com/
Cuvinte cheie:
Ernst & Young lansare ghid fiscalitate