Bucureşti - 15 octombrie 2013
-
Materiile prime şi resursele naturale generează aproximativ 10% din PIB-ul global şi susţin performanţa majorităţii industriilor. Deşi această cifră este reprezentativă în privinţa valorii economice a sectorului resurselor naturale, poate mai important ar fi un calcul al impactului asupra PIB-ului generat de deficitul sau chiar lipsa anumitor resurse. Problemele de mediu şi disponibilitatea resurselor naturale sau a apei se clasează, într-adevăr, pe primele poziţii în topul celor mai importante 50 de riscuri globale identificate de raportul World Economic Forum Global Risks 2013.
În acest context, conform studiului EY Do you need a Chief Resource and Energy Officer, e imperios necesară promovarea funcţiei de management al resurselor la nivelurile de management cele mai înalte ale companiei. Cu o perspectivă globală şi misiunea de a gestiona strategic riscul privind resursele, funcţia ar putea fi denumită Chief Resource and Energy Officer (CREO).
Îngrijorările legate de securitatea energetică, creşterea şi volatilitatea preţurilor la energie, deficitul de alimente şi de apă generează noi riscuri, pe care nicio companie nu-şi mai poate permite să le ignore:
Performanţă financiară scăzută cauzată de creşterea şi volatilitatea preţurilor resurselor şi ale energiei
Potenţiale întreruperi de activitate generate de nesiguranţa disponibilităţii resurselor şi energiei
Erodarea valorii brand-ului în urma nesatisfacerii aşteptărilor stakeholder-ilor cu privire la gestionarea resurselor şi energiei
Costuri generate de măsurile de conformitate şi potenţialele sancţiuni.
CREO: un rol nou sau doar o extensie a unuia existent?
Există, în prezent, o serie de factori care îngreunează managementul strategic al resurselor şi energiei. Pe măsură ce companiile se dezvoltă, complexitatea lor operaţională creşte, de cele mai multe ori, mai repede decât aptitudinile sau capacitatea de a ţine pasul cu schimbările. Acest aspect devine dificil de supravegheat de managerii foarte ocupaţi, în plus faţă de responsabilităţile lor tradiţionale.
Lacunele de cunoştinţe specifice şi asumarea deficitară de responsabilităţi pot duce la o înţelegere fragmentară a nevoilor generale de resurse ale întregii companii. Un COO, de pildă, responsabil cu gestionarea infrastructurii fizice a unei uzine şi a flotei de vehicule, poate asigura plata facturilor de energie pentru un centru de date, însă nu va şti să modifice arhitectura unui centru de date, aşa cum ar şti să o facă un Chief Information Officer, deoarece nu deţine know-how-ul necesar.
Absenţa poziţionării la un nivel de management superior a gestionării acestor aspecte multifuncţionale poate duce la ratarea unor oportunităţi de reducere a consumului de energie, de creştere a eficienţei şi de reducere a costurilor.
Conceptul de CREO – ca poziţie formală în ierarhia companiei – este unul recent, dar într-o evoluţie rapidă. Înainte de anul 2000, puţine menţionări ale "chief resource officer " puteau fi găsite în publicaţiile importante din S.U,A. Chiar şi astăzi, printre cei peste 225 de milioane de membri ai LinkedIn, cea mai mare reţea de socializare profesională din lume, mai puţin de 60 de persoane declară că ocupă această poziţie, chiar şi dintre acestea multe făcând referire, de fapt, la resursele umane, şi nu la cele naturale.
Responsabilităţile unui CREO ar putea fi preluate, într-o primă instanţă, de către una sau mai multe poziţii superioare de management, cum ar fi: directorul operaţional (Chief Operations Officer - COO), directorul financiar (Chief Financial Officer - CFO), Chief Sustainability Officer (CSO) sau de către directorul executiv de aprovizionare (Senior Supply Chain Executive), implicând extinderea corespunzătoare a competenţelor şi responsabilităţilor acestora.
Modele CREO
Rezultate studiului nostru arată că o varietate de modele CREO sunt pe cale să apară în diverse industrii şi structuri organizaţionale. Obiectivul comun, chiar dacă implică o combinare de mai multe funcţii, este de a oferi posibilitatea managementului resurselor – de la materiile prime din lanţul de aprovizionare, până la tehnologiile verzi în construcţii şi managementul datelor din companie sau raportarea către stakeholder-ii organizaţiei. Dacă nu este o poziţie de sine stătătoare în ierarhia companiei, poziţia de CREO poate fi asumată de alte poziţii din top management, prin extinderea de responsabilităţi ale:
Chief Sustainability Officer (CSO) – Dacă CSO-ul poate lua decizii operaţionale, el poate avea o eficienţă majoră în asumarea rolului de CREO. De exemplu, o companie mare din industria serviciilor de transport, cu o flotă de dimensiuni mari şi cu investiţii în infrastructura fizică şi-a împuternicit CSO-ul să acţioneze şi ca supraveghetor al consumului de energie, de resurse şi de operaţiuni la nivelul întregii companii.
Chief Operations Officer (COO) – COO se află deja la conducerea operaţiunilor şi este natural ca tot el să supravegheze consumul de energie şi resurse. Dar, această responsabilitate presupune o viziune mai largă asupra riscurilor şi o înţelegere a cerinţelor de raportare în domeniul resurselor. Pentru un furnizor de servicii financiare, un executiv senior însărcinat cu energia raportează direct către COO şi indirect către CSO.
Chief Financial Officer (CFO) – CFO pune accentul pe managementul riscurilor şi are competenţe în domeniul raportării, competenţe care pot fi extinse şi la modele de raportare privind gestionarea resurselor de la nivel intern şi extern. În multe companii din domeniul serviciilor, precum software şi finanţe, există deja tendinţa de a adăuga responsabilitatea managementului energiei şi al resurselor funcţiei de CFO. Tendinţele golbale tot mai accentuate de integrare a raportării şi de atenţie acordată factorilor de risc din domeniul sustenabilităţii cresc importanţa perspectivei CFO-ului asupra utilizării resurselor şi a energiei.
Agenda CREO
Agenda unui CREO vizează următoarele puncte importante în managementul resuselor:
Diagnoză – privind necesarul de resurse şi energie pentru activităţile curente şi pe termen lung şi de riscuri asociate
Concept – creează o agendă îmbunătăţită, optimizează consumul şi procesele de achiziţii a resurselor şi a energiei, cu fiecare piaţă în parte
Implementare – optimizează capitalul companiei şi creşte valoarea companiei prin înţelegerea oportunităţilor specifice de îmbunătăţire şi economisire acolo unde este posibil
Menţinere – beneficiile optimizării resurselor şi energiei presupun măsurarea continuă şi îmbunătăţirea continuă. De asemenea, este nevoie de o schimbare a culturii în cadrul organizaţiei şi în lanţul de distribuţie.
Chiar dacă poziţia de CREO nu a fost încă asimilată în experienţa companiilor, reprezintă însă un rol suplimentar care trebuie asumat de către una sau mai multe dintre poziţiile executive.
Având în vedere riscurile în creştere asociate volatilităţii resurselor, directorii executivi şi liderii din companii nu ar mai trebui să se întrebe dacă e sau nu cazul să prioritizeze aceste subiecte, ci ar trebui să răspundă la întrebarea „cine va lua această iniţiativă, când şi cum”.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020.
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet:
http://www.ey.com/
Cuvinte cheie:
Ernst & Young studiu