Bucuresti - 28 iunie 2013
-
Nivelul provocarilor pe care sistemul nervos trebuie sa le suporte este intr-o continua crestere. O demonstreaza cifrele oficiliale care arata ca 1 european din 3 are probleme sau sufera de afectiuni neurologice si psihiatrice, de la insomnie pana la dementa. Tot mai multi cercetatori trag semnale de alarma cu privire la modul si continutul alimentatiei, nivelul si diversitatea radiatiilor la care suntem expusi, ambele in crestere, anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, suprautilizarea computerului si in general a imaginii, in dauna cuvantului, cu efecte negative asupra remodelarii circuitelor cerebrale; cresterea continua a stresului cu deteriorarea si simplificarea relatiilor interumane, intr-un mediu supracompetitiv, doar intr-o succinta enumerare.
Si in Romania, incidenta bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situandu-se accidentul vascular cerebral (AVC). Urmatoarele locuri-in domeniul neuroregenerarii-sunt ocupate de boala Alzheimer, dar si de boala Parkinson. “Romania se afla printre tarile cu cel mai mare risc de accidente vasculare. In plus, imbatranirea populatiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburarile cognitive, ce au drept consecinta finala, dementa. Pentru toate acestea si multe altele cercetarea incearca sa vina cu solutii practice” a declarat Prof. Dr Dafin Muresanu, presedinte al Societatii de Neurologie din Romania (SNR) si presedintele Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplesticitatii (SSNN).
Solutii exista, iar rezultatele cercetarilor continue in domeniul neuroreabilitarii sunt prezentate si in cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care are loc la Bucuresti, in perioada 26-28 iunie a.c. Evenimentul care a adus in Romania varfuri ale medicinei si cercetarii stiintifice este organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN), sub egida Federatiei Europene a Societatilor de Neuroreabilitare(EFNRS) si a Federatiei Mondiale de Neuroreabilitare(WFNR). Congresul este orientat predominant spre practica clinica, dar va avea şi o importanta componenta educationala. Totodată, plansa acestui Congres este completată de conferinţele anuale ale Scolii Internationale de Vară a SSNN , ce vor avea loc in perioada 30 iunie-4 iulie, la Eforie Nord.
“Neuroreabilitarea este o disciplina de granita, aflata in plin avant in Europa: multe societati nationale se nasc sub ochii nostri. Sigur, liderii raman societatile nationale din Germania, Italia, Austria. Romania este activa in acest domeniu prin cele doua societati de neuroreabilitare”, a precizat prof. Dr. Dafin Muresanu. Acesta a mai adaugat ca problematica neuroprotectiei si neuroregenerarii se afla in centrul preocuparilor sale stiintifice, atat sub aspectul intelegerii problemelor endogene cat si a modularii acestora prin mijloace farmacologice si non-farmacologice. “As putea spune ca, astazi suntem in posesia a numeroase date care au facut posibila intelegerea mecanismelor adaptative si de regenerare a sistemului nervos. Ce stim clar este ca sistemul nervos este intr-o transformare permanenta, determinata atat de nevoia de invatare si adaptare, cat si de vindecarea unor leziuni. Ba chiar mai mult, am inteles ca aceste procese nu duc intotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori si ecou negativ (plasticitate patologica). Capacitatea de regenerare exista peste tot in sistemul nervos, dar la intensitati diferite. Creierul, de exemplu, se regenereaza mult mai activ decat maduva spinarii. Cu cat vom intelege mai corect si complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atat vom avea un succes terapeutic mai sonor”, a adaugat prof. dr Dafin Muresanu, cel caruia Academia Româna i-a acordat, in 2009, premiul “Gheorghe Marinescu” pentru contributii avansate in domeniul neuroprotectiei si neuroplasticitatii.
Ce pot face oamenii pentru a-si pastra cat mai mult capacitatea functionala a creierului?
“In primul rand, sa priveasca organismul ca un tot, somatic si spiritual, sa nu se indeparteze de natura, sa se alimenteze echilibrat, sa comunice intre ei nemijlocit, cat mai mult si pozitiv, sa mentina o activitate cognitiva rezonabila timp cat mai indelungat (in special cititul) sa isi controleze cu ajutorul medicului factorii major de risc vascular si degenerativ, sa desfasoare activitate fizica moderata, dar constanta”, a mai punctat presedintele SNR. Starea psihologica generala si starea de tensiune in care oamenii traiesc si stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile si in special pentru bolile neurologice.
Disfuncțiile neuro-psihice afectează mai mult de 160 milioane de europeni-adica 38% din populația Europei-în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council și European College of Neuropsycopharmacology în 2011. Acest raport are la bază un review sistematic, condus de Hans-Ulirch Wittchen, ce a arătat că 27% din populația adultă (cuprinzând persoane cu vârsta intre 18-65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică( pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalența bolilor neuro-psihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepția abuzului de alcool) 33,2:21,7.
Afectiunile neurologice și psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la același pacient. Astfel nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenței lor. Luând în considerare anii trăiți cu dizabilitate și moarte prematură (DALY), gradul de reintegrare socială și profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecțiunile neuro-psihice reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate în Europa. Afectiunile care determină cele mai mari dizabilități sunt depresia, demența, abuzul de alcool și accidentele vasculare.
S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuro-psihice dar și acest număr subestimează numărul real al pacienților, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.
Afectiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilități, comparativ cu procentul de dizabilităti secundare afecțiunilor cardio-vasculare-4% . Dintre acestea cele mai severe sunt : tulburarea depresivă (5,6% din DALY), dependența etanolică(3,3%), automutilările (2%), boala Alzheimer și alte demențe (2%).
Afecțiunile neurologice și psihiatrice sunt, de departe, cele mai frecvente afecțiuni cronice. Sunt principala cauză care determină ani trăți cu dizabilitate ( years lived with disability-YLD)- 39,7% din cazuri.Rata YLD/100 000 persoane a rămas constantă în timp, dar a crescut constant cu vârsta. Prevalența celor mai comune cauze ale YLD: tulburările mentale și de comportament, bolile musculo-scheletale, nu a scăzut. Tulburările depresive determină singure 12,4% din YLD, dependența de alcool-6,8% , boala Alzheimer si alte demențe-3,9% iar schizofrenia și tulburările bipolare- 2,3% din YLD.
Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37% costuri de îngrijire medicală, 23% cheltuieli ne-medicale) iar 40 % sunt pierderi datorate slabei reintegrări profesionale.
.
Cuvinte cheie:
solutii sanatate creier