Bucureşti - 21 mai 2013
-
Percepţia privind cloud computing s-a conturat foarte bine în ultimii ani, devenind un concept popular în majoritatea pieţelor care se confruntă cu dificultăţile recesiunii, datorită importantelor beneficii legate de economia costurilor pe care le aduce. Cloud computing reprezintă o infrastructură cu o bază amplă de sisteme IT ce conţine servere şi alte echipamente situate în multe ţări şi interconectate cu scopul de a oferi multiple informaţii şi servicii IT. Utilizarea cloud elimină necesitatea ca o companie să deţină propria infrastructură IT şi totodată facilitează accesul la informaţii cu un minimum de efort din partea utilizatorilor ce au nevoie doar de o conexiune la internet. Astfel, numărul companiilor ce recunosc potenţialul de reducere a costurilor precum şi capacitatea de a evita investiţiile iniţiale semnificative, să crească. Aceste avantaje aduse prin adoptarea cloud în mediul de afaceri, a determinat 59% din companii să utilizeze sau să planifice utilizarea acestuia, conform studiului Global Information Security Survey 2012, realizat de Ernst & Young.
Arcadie Parfenie, Manager în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală, Ernst & Young, analizează implicaţiile fiscale ale acestor tendinţe:
„Un aspect important referitor la serviciile cloud este modul de impozitare a veniturilor generate care trebuie să ţină cont de mai multe aspecte: locul în care angajaţii companiei îşi desfăşoară activitatea, locul unde sunt puse la dispoziţie informaţiile precum şi locul unde sunt situate activele companiei. Serviciile cloud sunt furnizate în mai multe ţări, ceea ce presupune că atât furnizorul de servicii cloud (FSC) cât şi utilizatorul trebuie să se supună reglementărilor fiscale din ţările prin care reţeaua cloud transmite informaţii utilizatorilor. În vederea determinării acestui aspect, majoritatea ţărilor se orientează după liniile directoare ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare ce stabileşte un set de factori prin care determină dacă o societate este responsabilă să plătească impozitul într-o anumită zonă.
Tipul venitului obţinut în urma serviciilor oferite prin cloud este un aspect important în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale. Astfel, în cazul în care se efectuează o plată de la un utilizator situat într-o ţară către FSC situat în altă ţară trebuie avut în vedere ce reprezintă această plată: redevenţă, licenţă, chirie sau cumpărarea unui serviciu, deoarece fiecare tip de plata prezintă un tratament fiscal diferit. Mai mult, determinarea impozitelor indirecte ca TVA sau taxele pe bunuri şi servicii este şi mai complexă, principala problemă fiind reprezentată de stabilirea momentului taxării pe parcursul unei operaţiuni. Deşi multe ţări aplică regula de taxare ca fiind “locul prestării”, pot exista totuşi situaţii în care FSC furnizează un serviciu din diferite locaţii către un client global ce poate avea acces la acel serviciu din mai multe birouri situate în mai multe ţări şi astfel, determinarea locului prestării poate fi greu de stabilit. Un alt aspect important este cel al preţurilor de transfer ce trebuie luat în considerare în determinarea profitului ce revine fiecărei jurisdicţii.
Lupta pentru a ţine pasul
Modelele de afaceri bazate pe cloud computing evoluează mai repede decât autorităţile fiscale pot formula ghiduri de interpretare şi aplicare a legislaţiei fiscale, oferind astfel companiilor o incertitudine considerabilă în ceea ce priveşte tratamentul fiscal. În prezent, autorităţile fiscale se concentrează pe adaptarea sistemelor care au fost concepute să facă faţă bunurilor şi serviciilor livrate fizic, la epoca modernă, unde serviciile şi bunurile pot fi redirecţionate prin simpla apăsare a unui buton. În acelaşi timp, experţii consideră că organizaţiile nu acordă suficientă atenţie implicaţiilor fiscale ce rezultă din introducerea serviciilor cloud în strategia IT.
Optimizarea serviciilor cloud: o oportunitate, nu o provocare
Cloud computing reprezintă pentru companiile din întreaga lume o bună oportunitate de a reduce costurile, însă problemele fiscale pot eroda aceste câştiguri. Furnizorii de servicii cloud trebuie să-şi adapteze serviciile în prezenţa mediului fiscal, iar CFO-ul şi consiliul de conducere trebuie să se documenteze şi să ia în considerare implicaţiile fiscale şi cerinţele de reglementare atunci când selectează un furnizor de servicii cloud. Experţii consideră că mărimea companiei joacă un rol important în înţelegerea şi adoptarea eficientă a serviciilor cloud prin accesul mai bun la opiniile specialiştilor fiscali. În ansamblu, cloud computing reprezintă o provocare pentru furnizori, companii, autorităţi fiscale şi autorităţi de reglementare deopotrivă. Cu toate acestea, implicaţiile fiscale nu trebuie să devină factorul decisiv pentru integrarea cloud în strategia de IT şi dimpotrivă, organizaţiile trebuie să exploreze avantajele serviciilor cloud, optimizându-le fiscal.”
Despre Ernst & Young
Ernst & Young este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde dolari în anul 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le acordăm clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, Ernst & Young este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, fiscalitate, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet:
http://www.ey.com/
Cuvinte cheie:
Ernst & Young Arcadie Parfenie cloud computing