Bucuresti - 23 aprilie 2013
-
Un “paradox al încrederii”: trei sferturi dintre executivi se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor să crească în următoarele 12 luni, dar numai 29% planifică să facă achiziţii
Încrederea corporativă va atinge un nivel dublu în următoarele şase luni
Accentul pus din nou pe creştere: de la 41% în octombrie 2012, la 52% în prezent
Revenirea majoră a încrederii în economia globală în rândul marilor companii încă nu s-a concretizat în investiţiile de capital şi în evoluţia activiţăţii de fuziuni şi achiziţii preconizate – se arată în raportul bianual realizat de Ernst & Young - Capital confidence barometer[1].
87% dintre companii consideră că evoluţia bruscă a nivelului de încredere este alimentată de aşteptările pozitive cu privire la creşterea economică, de câştigurile companiilor şi de disponibilitatea creditării. În percepţia acestor companii economia globală este fie stabilizată, fie în curs de îmbunătăţire. 51% dintre respondenţi sunt de părere că economia globală se ameliorează rapid – mai mult decât dublu faţă de procentul de 22% înregistrat în octombrie 2012.
Acest nivel crescut al încrederii a determinat un consens în rândul companiilor globale în privinţa creşterii volumului de fuziuni şi achiziţii: 72% se aşteaptă ca volumul tranzacţiilor să crească în următoarele 12 luni. Cu toate acestea, chiar şi cu un nou accent pus pe creştere (52% dintre respondenţi consideră creşterea o prioritate), doar 29% dintre companiile mari plănuiesc să facă achiziţii în următoarele 12 luni. Preferinţa strategică majoră în rândul executivilor prin intermediul râmân măsurile de creştere organică (45%).
Cu toate că acest sentiment pozitiv s-ar manifesta, în mod normal, într-o creştere a investiţiilor de capital şi o intensificare a activtăţilor de fuziuni şi achiziţii, situaţia actuală poate fi cel mai bine descrisă ca un „paradox al încrederii”, deoarece activitatea planificată contrazice aşteptările.
În ultimii ani, volumele globale din segmentul de fuziuni şi achiziţii s-au decuplat de indicatorii clasici ai activităţii de tranzacţionare. Precauţia persistă, în ciuda existenţei semnelor de îmbunătăţire. În timp ce aproape trei sferturi dintre companii prevăd creşterea activităţii de tranzacţionare în următorul an, mult mai puţine au intenţia de a face achiziţii. Acest lucru ar putea chiar să creeze o oportunitate de a dispune de avantajul primului venit pentru cei dispuşi să acţioneze şi să-şi protejeze activele.
Numărul relativ modest al companiilor care plănuiesc să facă achiziţii este depăşit la mare distanţă de oportunităţile de achiziţii apărute, mai multe şi de mai bună calitate. 39% dintre companii susţin că există oportunităţi de achiziţii de calitate, faţă de 30% acum şase luni; 50% dintre respondenţi se simt mai încrezători în ceea ce priveşte numărul de oportunităţi disponibile, comparativ cu 37%, în urmă cu şase luni.
O lume a diferenţelor
Există diferenţe clare de viziune referitoare la sectorul fuziuni şi achiziţii între ţări, ilustrând o stare de spirit mixtă în cadrul unui climat macroeconomic complex, chiar şi în cazul pieţelor emergente. De exemplu, în Brazilia, 45% dintre executivi se aşteaptă să facă achiziţii, în timp ce în Rusia, doar 12% au astfel de aşteptări. 27% dintre executivii din Marea Britanie intenţionează să achiziţioneze active, comparativ cu 29% în SUA.
Interesul de a achiziţiona active în pieţele emergente continuă cu China, care deţine prima poziţie în top ca destinaţe de investiţii. India şi Brazilia sunt pe al doilea şi respectiv, al treilea loc, în timp ce SUA se menţine în top cinci. Cu toate acestea, în timp ce pieţele emergente rămân critice pe agenda de creştere, 60% dintre companii spun că îşi reconsideră strategiile de dezvoltare în pieţele emergente, unde creşterea a încetinit, iar deciziile şi procesele de investiţii vor fi mai riguros analizate.
Sectoarele cele mai atractive pentru achiziţii sunt: tehnologie, auto, biotehnologie, produse de larg consum şi petrol şi gaze. La polul opus se află energia şi utilităţile, mineritul, serviciile financiare şi produsele industriale diversificate.
Menţinându-se la un nivel relativ constant în ultimele şase luni, e foarte probabil ca achiziţiile transfrontaliere să rămână de mici dimensiuni, companiile fiind precaute, în ciuda depozitelor record de numerar disponibile şi a îmbunătăţirii condiţiilor de creditare. 88% dintre companiile participante la studiu au declarat că planifică achiziţii sub 500 de milioane de dolari.
Dezinvestirea pentru valoare
Numărul potenţialilor cumpărători se reflectă în cele 29% dintre companii care îşi planifică o acţiune de dezinvestire pentru următoarele 12 luni sau au deja una în curs de desfăşurare. Motivele de vânzare – şi tipurile de dezinvestire – sunt tot mai complexe şi nu sunt neapărat generate de motivaţia tradiţională de acumulare de capital. Concentrarea pe activele de bază şi creşterea valorii pentru acţionari se situează mai sus în topul raţiunilor de vânzare.
În ciuda creşterii optimismului, companiile se concentrează, într-o mai mare măsură, pe crearea de valoare, aplicând strategii cu risc scăzut. Este o abordare mult mai prudentă decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere creşterea încrederii şi disponibilitatea creditelor. Dezinvestirea este, din ce în ce mai mult, parte din acest mix – un instrument strategic pentru crearea de valoare pe care mulţi îl văd ca fiind mai puţin riscant decât o achiziţie. Aceste abordări au devenit "noua normalitate" în perioada post criză. Companiile au nevoie de dovezi susţinute înainte de a face investiţii majore.
Ferestre de oportunitate pentru cei care îşi asumă prima mutare
Diferenţa dintre pretul cerut si valoarea pe piaţă – de multe ori o barieră în tranzacţii – s-a redus în ultimele şase luni. Majoritatea respondenţilor (82%) declară că diferenţa este mai mică sau egală cu 20%, comparativ cu 68% în octombrie 2012.
Cu toate acestea, aşteptările privind creşterea valorii activelor evaluate sunt acum la cel mai ridicat nivel din istoria barometrului Capital Confidence Barometer. 44% dintre companii se aşteaptă ca preţul / evaluările să crească în următorul an, peste procentul de 31% înregistrat în octombrie 2012. Doar 7% dintre companii se aşteaptă ca evaluările să scadă, comparativ cu 27% de acum şase luni, ceea ce sugerează, de asemenea, că piaţa s-a stabilizat.
Când devine un risc aversiunea faţă de risc?
Pip McCrostie, Transaction Advisory Services Ernst & Young, conchide: "Având în vedere creşterea încrederii din mediul de business, este oarecum surprinzător faptul că nu vedem un apetit mai crescut pentru achiziţii. Executivii continuă să aştepte o redresare susţinută înainte de a se angaja în tranzacţii de fuziuni şi achiziţii. Totuşi, ne apropiem de punctul în care această prudenţă devine, ea însăşi, riscantă".
Încrederea in mediul economic, condiţiile de creditare şi tendintele evaluărilor, alături de o recentă creştere in activitate a acţionarilor – semnalează toate o oportunitate de acţiune. În timp ce prudenţa, disciplina şi buna guvernanţă sunt necesare în acest mediu, acum poate fi momentul pentru consiliile de administraţie ale companiillor de a urma o agendă de creştere mai accelerată. Istoria ne arată că jucătorii care acţionează primii, în orice ciclu economic, pot crea valoare care să-i diferenţieze şi să-i poziţioneze drept lideri de piaţă. Acum ar putea fi momentul pentru investiţii şi creşteri viitoare.
Despre Ernst & Young
Ernst & Young este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 167.000 de angajaţi în 700 de birouri din 140 de ţări şi venituri de aproximativ 24,4 miliarde dolari în anul 2012. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le acordăm clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, Ernst & Young este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, fiscalitate, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com
.
Cuvinte cheie:
studiu fuziuni achizitii