Bucureşti - 03 iunie 2011
-
Societăţile de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Turcan Cazac au organizat joi, 02 iunie 2011, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, conferinţa „Investiţiile româneşti în Republica Moldova – Provocări şi Perspective”. Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu societatea de consultanţă şi audit Grant Thornton şi cu sprijinul Finmedia.
La conferinţă au participat oameni de afaceri români şi moldoveni, oficialităţi din cele două state, reprezentanţi ai unor asociaţii patronale, bănci, fonduri de investiţii, case de avocatură, firme de consultanţă etc.
Ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, a subliniat faptul că, în prezent, conjunctura politică a statului de peste Prut este extraordinar de favorabilă – după venirea la putere, în 2009, a Alianţei pentru Integrare Europeană –, menţionând că acest mediu propice va contribui la atragerea unor investiţii străine consistente. „Vă invit să investiţi în viitorul european al Republicii Moldova”, le-a spus Iurie Reniţă oamenilor de afaceri români prezenţi la eveniment.
De la exportul de oameni la exportul de bunuri şi servicii
Vicepremierul şi ministrul Economiei al Republicii Moldova, Valeriu Lazăr, a susţinut că actualul guvern a preluat puterea în septembrie 2009 într-un moment foarte greu pentru ţară. El a amintit că, după o creştere economică de aproape 8% în 2008, ţara sa a avut o scădere economică de 6% în 2009. După un program de stabilizare realizat de guvern, Republica Moldova a reuşit o creştere economică de 6,9% în 2010. „Cea mai mare provocare pentru economia şi societatea noastră este schimbarea paradigmei de dezvoltare. Trebuie să trecem de la exportul de oameni la exportul de bunuri şi servicii. Guvernul nostru are viziunea şi puterea de a face acest lucru”, a apreciat Valeriu Lazăr. Acesta a arătat că Republica Moldova se clasează pe locul al treilea în lume după valoarea remiterilor efectuate de cetăţenii care lucrează în străinătate, valoare raportată la PIB. „Am pierdut oameni şi inteligenţă antreprenorială”, a constatat, cu amărăciune, oficialul moldovean. De remarcat că în statele Uniunii Europene trăiesc şi lucrează în prezent peste un milion de cetăţeni, iar în Republica Moldova au mai rămas puţin peste 3,5 milioane de locuitori.
Exemplul României
Valeriu Lazăr a remarcat faptul că Republica Moldova poate beneficia de exemplul şi expertiza României în procesul de aderare la Uniunea Europeană: „guvernarea actuală are ca obiectiv strategic integrarea europeană. Înţelegem că acest proces presupune o agendă foarte ambiţioasă de reforme”. Totodată, ministrul a punctat o serie de proiecte pe care instituţia le are în vedere, în domeniile energetic, sănătate, infrastructură. De asemenea, a precizat că, în perioada imediat următoare, se va definitiva strategia de privatizare pentru o serie de obiective de interes.
Republica Moldova poate fi o placă turnantă pentru investiţiile româneşti în Federaţia Rusă
„Republica Moldova poate fi o platformă, o placă turnantă pentru investiţiile româneşti în Federaţia Rusă”, a arătat vicepremierul Valeriu Lazăr.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Claudiu Constantin Stafie, a apreciat că “parteneriatele reale între companiile din România şi Republica Moldova, producţia în comun de bunuri, externalizarea afacerilor pe pieţe atât din spaţiul CSI, cât şi în Uniunea Europeană sunt paşi care acum, mai mult ca niciodată, trebuie făcuţi. Cele mai eficiente politici de promovare a creşterii pe termen lung sunt cele care facilitează concentrarea geografică şi integrarea economică, ambele în interiorul ţărilor şi între acestea.”
De asemenea, secretarul de stat în MECMA a asigurat partea moldavă că România va rămâne un partener important şi de încredere al Republicii Moldova din punct de vedere economic, iar MECMA va folosi toate instrumentele de care dispune pentru sprijinirea şi valorificarea oportunităţilor de cooperare pe care le oferă cele două economii. Un pas important va fi făcut în luna iunie a.c., când guvernele României şi Republicii Moldova vor organiza o şedinţă comună la Galaţi.
La rândul său, preşedintele Comisiei de Politică externă din Senatul României, Titus Corlăţean, a evidenţiat că Republica Moldova are acum o guvernare profesionistă şi cu profil european. El a menţionat că se va acorda ajutor Parlamentului de la Chişinău să adopte mai rapid legislaţia europeană şi, în acest sens, se va constitui o comisie de integrare europeană comună la nivelul celor două parlamente. Titus Corlăţean a subliniat progresele importante ale Republicii Moldova în interiorul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene (UE), Moldova fiind în prezent în discuţii avansate pentru semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Senatorul român a mai afirmat că firmele locale ar trebui să se asocieze cu societăţi din Republica Moldova pentru a recâştiga piaţa rusă.
Republica Moldova are o forţă de muncă bine calificată şi un regim fiscal atractiv
Doina Cebotari, consilier al premierului Republicii Moldova pentru afaceri economice şi Dumitru Dediu, consilier al premierului Republicii Moldova pentru atragerea investiţiilor străine, au prezentat oportunităţile investiţionale ale statului vecin. Ei au arătat că Republica Moldova dispune de o forţă de muncă relativ ieftină (salariul mediu este de 190 EUR/lună) şi calificată, de o populaţie instruită, care vorbeşte limbi străine (rusa, franceza, engleza etc.). Totodată, ţara vecină are un regim fiscal atractiv, o rată redusă a inflaţiei, o rată stabilă a cursului valutar şi, în general, o economie deschisă, tratate de comerţ încheiate cu CSI şi UE. În plus, în toamnă vor demara negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) cu UE, care va intensifica legăturile comerciale dintre UE şi Republica Moldova.
Principalele sectoare economice unde merită investit în Republica Moldova sunt energia, infrastructura, industria agro-alimentară, outsourcing-ul în IT&C, transporturile, sectorul de asamblare şi manufacturare, sectorul auto, serviciile etc. Formele de investiţii sunt directe, prin programul de privatizare şi prin parteneriatele public private (PPP-uri).
România şi Republica Moldova trebuie să-şi construiască o cultură comună de business
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a subliniat necesitatea construirii unei culturi comune de business între ţara noastră şi Republica Moldova. El a punctat importanţa menţinerii unui cadru bazat pe predictibilitate şi stabilitate, adăugând totodată că, în calitate de Preşedinte al Institutului European din România, doreşte stabilirea unor punţi de comunicare cât mai strânse cu omologi din Republica Moldova.
La rândul său, Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a invitat companiile româneşti să investească în Republica Moldova, două dintre sectoarele economice care, din punctul de vedere al domniei sale vor evolua foarte rapid fiind agricultura şi energia. Senatorul a subliniat şi faptul că este necesară dezvoltarea pieţei de capital şi a sistemului financiar şi bancar. „Societăţi mari din România, precum Electrica, Transelectrica, Transgaz, Romtelecom, CEC, Eximbank ar trebui să participe la privatizări în Republica Moldova”, a adăugat senatorul.
Florentin Ţuca: Chişinăul m-a cucerit
Florentin Ţuca, avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii (cea mai puternică societate de profil din România), i-a invitat pe participanţii la conferinţă să meargă în Republica Moldova şi să exploreze potenţialul ridicat de business al statului vecin. Important, în viziunea avocatului, este contactul cu oamenii. „La Chişinău se respiră un aer mai curat decât cel din Bucureşti, mai puţin agresiv şi pervertit. Chişinăul mi-a adus aminte de Iaşiul anilor 1997 – 1998. Acest oraş m-a cucerit. Este extrem de prietenos şi agreabil şi un loc de bune ospeţe şi taifasuri”, a mărturisit Florentin Ţuca.
Ţuca Zbârcea & Asociaţii a anunţat, la sfârşitul lunii septembrie 2010, semnarea unui acord de cooperare cu liderul firmelor de avocatură de business din Chişinău, societatea Ţurcan Cazac. Colaborarea dintre cele două case de avocatură se bazează pe principiul „best friend” şi permite acordarea de servicii de consultanţă personalizate unui segment important al mediului de afaceri din Republica Moldova şi România, atât investitorilor care beneficiază deja de o semnificativă prezenţă locală, cât şi celor interesaţi de dezvoltarea unor relaţii comerciale cu Republica Moldova sau România.
Potrivit reprezentantului Ţuca Zbârcea & Asociaţii, există în discuţie proiecte de importanţă strategică, cele două case de avocatură colaborând, în diferite etape, cu diferiţi investitori şi potenţiali investitori în Republica Moldova.
Grant Thornton colaborează cu multe firme din Republica Moldova
Francezul Stephane Bride, managing partner al Grant Thornton România şi Republica Moldova, a prezentat oportunităţile fiscale şi de afaceri în Republica Moldova, printre care: cota zero la impozitul pe profit, o rată de 15% a impozitului pe dividende (percepută doar la momentul plăţii), TVA diferenţiată (20% - 8% - 6% sau 0%) şi TVA rambursabilă pentru investiţii efectuate în anumite localităţi, excepţie făcând Chişinău şi Bălţi. Totodată, mijloacele fixe sunt scutite de TVA şi taxe vamale dacă sunt subscrise în capitalul social. Republica Moldova are 44 de tratate pentru evitarea dublei impuneri încheiate cu diverse state, dintre care unul este semnat cu România.
Potrivit reprezentantului Grant Thornton, chiar şi în situaţia anunţată a revizuirii cotei de zero la impozitul pe profit la o cotă de 12%, Republica Moldova va rămâne una din ţările cu cele mici cote la impozitul pe profit din regiune. De asemenea, companiile care investesc într-una din cele şapte zone economice libere beneficiază de scutirea integrală la plata impozitului pe profit pentru investiţii ce depăşesc 1 milion de dolari pentru o perioadă de 3 ani şi investiţii de peste 5 milioane de dolari, caz în care perioada de scutire este de 5 ani.
IFC a investit peste 70 de milioane de dolari în Republica Moldova
Ana Maria Mihăescu, şeful misiunii IFC (International Finance Corporation) România şi Republica Moldova, a precizat că IFC a investit peste 70 milioane de dolari în Republica Moldova începând din 2008. Investiţiile IFC în diverse proiecte pot ajunge şi până la 50% din valoarea totală. În cazul unor proiecte de tip greenfield cu o valoare de peste 50 milioane de dolari, instituţia poate acoperi până la 25% din aceste costuri, în vreme ce proiectele greenfield de maxim 50 de milioane de dolari pot fi finanţate cu până la 35% din valoarea totală. Portofoliul IFC în Republica Moldova include opt societăţi, printre care Vinăriile Bostavan, Eximbank Moldova, Orange Moldova, PC Bank Moldova, UF Moldova, Victoriabank. De asemenea, IFC a acordat un împrumut de 10 milioane de dolari oraşului Chişinău, pentru realizarea proiectelor de infrastructură, reabilitarea şi construcţia reţelelor de apeduct şi canalizare din Chişinău şi suburbii, dar şi reparaţia unor străzi din capitala Republicii Moldova.
IFC, membru al Grupului Băncii Mondiale, stimulează creşterea economică durabilă în ţările în curs de dezvoltare prin finanţarea investiţiilor în sectorul privat, mobilizarea capitalului privat de pe pieţele financiare locale şi internaţionale şi prestarea serviciilor de consultanţă companiilor private şi guvernelor.
Rusa este limba de business a Republicii Moldova
Alexander Ţurcan, avocat asociat al firmei de avocatură Ţurcan Cazac din Republica Moldova, a prezentat câteva caracteristici ale mediului de afaceri din Republica Moldova. Astfel, el a arătat că rusa este limba de business a Republicii Moldova, cultura rusă (slavă) fiind înrădăcinată în business-ul din Moldova, cele mai mari investiţii venind pe filiera rusă. De altfel, principalul partener de afaceri în Moldova este Federaţia Rusă, ce ocupă primul loc (25,5%) în topul destinaţiilor pentru exporturi în 2010, România figurând pe locul al doilea (16,3%) în acest clasament şi pe locul al treilea cu 10% din importurile realizate de Republica Moldova.
Avocatul a punctat câteva dintre avantajele la constituirea societăţilor în Republica Moldova, cum ar fi capitaluri minime extrem de accesibile (atât pentru SRL-uri, cât şi SA-uri), termene scurte pentru înfiinţarea unei societăţi (de maxim 3 zile, faţă de alte ţări vecine României, cum ar fi Bulgaria, unde procesul se poate extinde până la 20 de zile), sistem fiscal relativ prietenos şi stabil, inclusiv impozitarea diferenţiată a salariilor, percepându-se un impozit pe venitul persoanei fizice de 7% pentru un salariu de maxim 130 EUR/lună şi până la 18% pentru salariile ce depăşesc acest plafon.
În ceea ce priveşte accesul la justiţie, Alexander Ţurcan a precizat că fenomenul de corupţie afectează în continuare actul de justiţie, recomandând oamenilor de afaceri prezenţi la eveniment să excludă litigiile cu partenerii moldoveni de sub jurisdicţia instanţelor moldoveneşti (economice şi de drept comun), adresându-se instanţelor din România sau alegând un for neutru. De altfel, investitorii români prezenţi în Republica Moldova sunt protejaţi printr-o serie de tratate încheiate între cele două ţări pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, putând înainta diferende spre soluţionare inclusiv Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID).
„Interesele investitorilor români în Republica Moldova ar trebui protejate şi în mod instituţionalizat, crearea unei camere de comerţ moldo-române fiind un pas important în această direcţie”, a concluzionat Alexander Ţurcan.
În primul trimestru al acestui an, schimburile comerciale între România şi Republica Moldova s-au intensificat
Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a fost de 1,2 miliarde de dolari în anul 2008, scăzând la 800 milioane de dolari în 2010. În primul trimestru al acestui an s-a înregistrat o revigorare a relaţiilor economice, exporturile României crescând cu 33%, iar importurile noastre din Republica Moldova cu 83%.
Prezentările susţinute la conferinţa „Investiţiile româneşti în Republica Moldova – Provocări şi Perspective” pot fi descărcate accesând link-ul de mai jos:
http://www.finmedia.ro/conferences/conferinta.php?cod=invest_in_rep_mold&editie=1&comanda=download
Contact marketing
Alina Pintică
Tel: (40-21) 204 88 90
E-mail: alina.pintica@tuca.ro
Mobil: 0723 526 389
http://www.finmedia.ro/conferences/conferinta.php?cod=invest_in_rep_mold&editie=1&comanda=download/
Cuvinte cheie:
Conferinţă investiţii Republica Moldova