Comunicat de presă

16 octombrie 2008, 10.44 - Monden / Lifestyle  

Bucuresti - 16 octombrie 2008 - BUCUREŞTI / 11:42, 5.05.2008

Eu, Irina Schrotter, preocupată de dezvoltarea durabilă a Iaşului, pe modelul Pactului pentru Bucureşti, iniţiat de un segment important şi reprezentativ al societăţii civile din România,

Propun candidaţilor la Primăria Iaşi – împreună cu Mişcarea Independenţilor pentru Iaşi, asociaţie menită să coaguleze energiile independenţilor care doresc să se implice în viaţa publică, şi cu susţinerea Societăţii Academice din România – să semneze şi să-şi asume, împreună cu partidele din care fac parte, următorul

PACT PENTRU IAŞI

Acest document reprezintă o platformă de măsuri minimale, bazată pe norme şi directive europene, pentru o dezvoltare urbană firească a Iaşului, măsuri care pot fi duse la îndeplinire prin consens inter-partinic şi care trebuie promovate simultan la două nivele:

- direct, prin decizie administrativă a autorităţii locale, de către cei care vor câştiga alegerile;

- indirect, prin susţinere în Parlament, în virtutea asumării de către întreaga echipă de partid a prezentului Pact, atunci când măsura respectivă presupune – sau se consolidează prin – schimbări de natură legislativă.

Chem atât elitele academice, organizaţiile non-guvernamentale, cât şi cetăţenii interesaţi de soarta Iaşului să urmărească dacă oamenii care peste o lună le vor cere votul sunt dispuşi să-şi asume un program de creştere a transparenţei şi a calităţii guvernării în capitala spirituală a Moldovei.

De asemenea, invit toate organizaţiile interesate să se ralieze acestui document. Fiecare adeziune va fi anunţată imediat. În ultima săptămână a campaniei electorale locale vom republica Pactul cu lista întreagă a celor care au subscris în susţinerea sa, precum şi numele candidaţilor care l-au semnat şi s-au angajat să îl pună în practică.

Invit candidaţii şi partidele să se angajeze, prin semnarea Pactului, că vor face public, la fiecare 6 luni, un raport asupra îndeplinirii măsurilor prevăzute în Pact, dacă vor fi aleşi (în cazul partidelor, un raport asupra felului în care consilierii lor locali au îndeplinit măsurile convenite in Pact).

Irina Schrotter


PACTUL PENTRU IAŞI pentru mandatul 2008-2012

A. Strategie

1. Se vor realiza, conform uzanţelor internaţionale, o Strategie de Dezvoltare a Iaşului conformă cu cerinţele actuale şi, în baza acesteia, un nou Plan Urbanistic General (PUG) şi un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Durabilă. Termen: 1 iunie 2010.

2. Se va urgenta procesul de retrocedare a proprietăţilor. Primăria, în procesul de retrocedare, va aplica cu stricteţe legea 213/2004, care prevede că bunurile din domeniul ublic sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, şi va iniţia acţiuni în instanţă pentru anularea hotărârilor judecătoreşti de punere în posesie pe domeniul public, neconforme cu legea.

3. Se vor crea rezerve teritoriale ale municipiului Iaşi.

B. Urbanism

4. Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) vor fi iniţiate doar de Primăria Municipiului Iaşi (PMI), printr-o procedură conformă cu uzanţele internaţionale. Certificatul de Urbanism (CU) emis de arhitectul-şef se va rezuma la a fi un act de informare şi nu va mai trimite la iniţierea unui PUZ.

5. Orice lucrare de arhitectură sau urbanism care implică fonduri, terenuri sau imobile publice va fi acordată exclusiv prin concurs public. Orice contract de parteneriat public-privat va include documentaţia tehnică.

6. Primăria va pune în aplicare, conform legii, demolarea construcţiilor sau a elementelor de construcţie ilegale, şi nu va mai folosi procedura amenzii “pentru intrare în legalitate”.

7. Într-un an de zile se va crea un Birou de Informare la PMI care să pună din oficiu la dispoziţia publicului toate documentele de urbanism aprobate în ultimii zece ani şi pe cele în curs de aprobare. Anunţurile pentru toate iniţiativele de urbanism, construcţii şi demolări se vor afişa în zonele în care urmează sa fie operate cât şi în acest birou, cu două luni înainte de discutarea lor în Consiliul Local.

8. Se va interzice afişajul publicitar pe pereţii exteriori ai clădirilor.

9. Observaţiile importante pe marginea proiectelor urbanistice făcute de comisiile tehnice de avizare din PMI vor fi făcute publice şi vor fi discutate în cadrul Consiliului Local. Membrii comisiilor trebuie să fie numiţi de organizaţiile profesionale şi să nu se afle în conflict de interese. În comisii trebuie să se afle şi membri ai societăţii civile.

C. Transport, reţea comercială

10. Se va crea un sistem de transport în comun, unificat la nivelul Primăriei Municipiului Iaşi, care să valorifice reţeaua feroviară şi de gări existentă. Se va întocmi o strategie de dezvoltare unificată a acestui sistem de transport, având ca priorităţi extinderea consistentă a sistemului de culoare dedicate pentru autobuze şi microbuze. Termen: 1 ianuarie 2010. Liniile de transport vor avea un orar afişat şi respectat la 1 iunie 2010.

11. Parcarea ne-rezidenţilor în zona centrală va fi taxată şi limitată în timp. Se vor construi parcări publice, în parteneriat public-privat sau private, cu tarif diferenţiat, în funcţie de zonele de circulaţie ale oraşului. Contractele de administrare şi de colectare a taxelor pentru locurile de parcare pe domeniul public vor fi atribuite exclusiv prin licitaţie publică.

12. Se va constitui sistemul de piste pentru biciclişti.

13. În doi ani va fi elaborat “Planul urbanistic logistic de dezvoltare a reţelei comerciale”, conform HG 1454/2001, iar până atunci nu vor mai fi autorizate hipermarket-uri şi mall-uri în oraş.

14. În interiorul zonei centrale se va limita densitatea urbană la CUT maximum 3 (coeficientul de utilizare a terenului: este raportul dintre suprafaţa însumată a tuturor nivelurilor imobilului şi suprafaţa parcelei pe care este amplasat).

D. Spaţii verzi şi baze sportive

15. Se va păstra destinaţia şi nu se vor înstrăina spaţiile verzi, bazele sportive şi terenurile de joacă ale şcolilor .

16. Se vor crea noi spaţii verzi. Până în iunie 2012, Iaşul va avea 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor şi fiecare locuitor va avea un parc sau o grădină publică la 15 minute de mers pe jos.

17. Se va inventaria fondul verde în termen de un an, iar apoi vor fi monitorizate continuu starea şi operaţiunile care se fac asupra acestuia. Se vor planta 100.000 arbori de aliniament.

E. Patrimoniu istoric

18. Prin Hotărâre a Consiliului Local, se va institui reglementarea de urbanism “PUZ Zone Protejate” acolo unde nu s-au acordat încă autorizaţii de construcţie. Termen: 1 ianuarie 2009. În continuare, nu se vor aproba Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care să modifice reglementarea urbanistică din PUG în Zonele Protejate şi în Zona Centrală.

19. Se va inventaria fondul de imobile cu valoare arhitecturală care nu sunt monumente istorice, până cu un an înainte de finalul mandatului. Ele se vor clasifica prin Hotărâre a CL într-o nouă categorie: imobile nedemolabile. Se vor interzice demolările în Zonele Protejate şi în Zona Centrală până la terminarea inventarierii pentru fiecare din ele.

20. Se va propune un program specific de protecţie şi reabilitare a monumentelor istorice şi a zonelor protejate. Termen: 1 iunie 2009. Primăria va aloca cel puţin 5% din bugetul anual programului de conservare şi restaurare a patrimoniului istoric. Se va înfiinţa o structură a PMI însărcinată cu protecţia patrimoniului istoric. Termen: 1 ianuarie 2009. Se va institui un sistem de amenzi drastice pentru proprietarii de imobile din zonele protejate care le provoacă sau le permit degradarea.

F. Transparenţă decizională

21. Se va transparentiza dezbaterea proiectelor de acte normative ale Consiliului Local, în general, şi cu precădere procesul de decizie în privinţa investiţiilor, a achiziţiilor publice, a concesiunilor şi a parteneriatelor public-privat.

22. Se va adopta de către Consiliul Local “Cartea albă a consultării cetăţenilor”, care va stabili principiile şi metodologia de informare şi consultare a populaţiei pentru diverse tipuri de hotărâri şi proiecte ale CL. Termen: 1 iunie 2009.

G. Schimbări de natură legislativă

23. Partidele semnatare se angajează să susţină în Parlament amendamentele legislative presupuse de măsurile propuse mai sus, şi în special:

• Amendarea prevederilor legii 350 a urbanismului care generează situaţii de urbanism derogatoriu. Termen: 30 iunie 2009.

• Aprobarea de către Camera Deputaţilor a OUG 114/2007 privind interzicerea schimbării destinaţiei spaţiilor verzi. Termen: 30 iunie 2009.

• Eficientizarea legislaţiei în privinţa protecţiei monumentelor. Termen: 1 noiembrie 2009.


EXPLICITĂRILE CARE URMEAZĂ SUNT PARTE INTEGRANTĂ A PREZENTULUI PACT

Primăria şi Consiliul Local se obligă să instituie o procedură competitivă şi un mod de lucru complet transparent. A se vedea în acest sens procesul lansat de Primăria Parisului în martie 2008 pentru realizarea unei strategii de dezvoltare a zonei metropolitane în documentul „Designing the Future of the Paris Agglomeration – International Consultation on the Future of Metropolitan Paris”.

Strategie şi Urbanism

În ultimii ani, Iaşul, ca toate oraşele mari din România, s-a transformat, dar numai ca rezultat al unor acţiuni bazate pe interese punctuale.

E nevoie de analize care să identifice valorile ce dau identitate oraşului. E nevoie de un plan coerent de dezvoltare, cu obiective ce ţin de interesele comune ale locuitorilor, bazat pe analize multi şi inter-disciplinare şi pe participarea actorilor urbani (locuitori, investitori, organizaţii non-guvernamentale, specialişti, instituţii publice şi private) pentru o mediere armonioasă între interesele prezentului şi ale viitorului.

Instrumentul utilizat în ţările Uniunii Europene (şi nu numai) este Strategia de Dezvoltare Locală, prin care experţi, tehnicieni, politicieni şi locuitori se alătură într-un efort de a cunoaşte starea oraşului, de a-i identifica neajunsurile şi potenţialul de dezvoltare. Acest drum este descris prin obiective, programe şi proiecte care sunt corelate şi cu bugetul local şi care sunt planificate în timp. În felul acesta, dezvoltarea oraşului nu se mai face la întâmplare sau la bunul plac al celui care are putere să decidă la un moment dat.

Legislaţia actuală defineşte ca instrument al acestei planificări Planul Urbanistic General (PUG). Pentru Iaşi, PUG-ul aprobat este depăşit atât prin dinamica de dezvoltare a oraşului, cât şi prin aprobarea a nenumărate Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care i-au modificat reglementările. Este de dorit ca Regulamentul aferent noului PUG să fie în strânsă legătură cu programele şi proiectele de dezvoltare stabilite în strategia de dezvoltare locală.

Strategiile şi deciziile în tot ce ţine de dezvoltarea oraşului ca întreg (inclusiv o strategie economică, una socială, o strategie de dezvoltare durabilă în toate aspectele) vor fi atributul exclusiv al PMI. Se vor utiliza în exclusivitate prevederile PUG şi ale PUZ aprobate de CL.

Astfel încât, la 1 iunie 2012, comisia de la nivelul PMI să finalizeze dosarele care ţin exclusiv de competenţa sa (de exemplu, cele care nu implică alte instituţii, cum sunt instanţele judecătoreşti). Fără clarificarea regimului proprietăţii pentru terenuri şi imobile nu se poate face dezvoltare urbană durabilă.

Trebuie să existe rezerve de teren de care administraţia locală să poată dispune pentru construcţia de locuinţe sociale, de dotări de cartier, de parcuri, de fâşii de protecţie, etc. Încă există terenuri aflate în proprietatea privată a statului. Acestea nu trebuie concesionate sau vândute către proprietari privaţi, tocmai pentru a avea rezerve ale oraşului. În fostele ţări comuniste există programe naţionale de dezvoltare urbană pe fostele terenuri ale armatei.

Se va stopa astfel actuala practică scandaloasă şi unică în Europa a "urbanismului privat contra cost". Sensul urbanismului este armonizarea interesului colectiv cu cel individual. Nu mai există urbanism dacă, aşa cum se întâmplă în România, investitorii privaţi îşi pot comanda la liber PUZ-uri pe zone mari sau mici – sau, absurd, pe o singură parcelă – fără consultarea vecinilor. Odată aprobate aceste documentaţii, cu derogare de la PUG, ele schimbă complet profilul zonei, modificând parametri esenţiali precum regimul de înălţime sau coeficienţii de acoperire şi utilizare a terenului, fără ca vecinii să afle sau să aibă un cuvânt de spus.

Coerenţa urbanistică a Iaşului a fost distrusă de PUZ-uri de acest fel aprobate în ultimii ani, la presiunea intereselor private. Cerem ca această practică să înceteze imediat: întâi prin decizie administrativă locală (respingerea propunerilor private de PUZ) şi apoi prin amendarea legii. Pentru orice nou proiect urbanistic sau document de planificare urbană, tema (inclusiv delimitarea zonei, care nu mai poate fi o singură parcelă) va fi elaborată printr-un concurs sub egida OAR sau RUR. Procedura va conţine consultare publică (structurată şi după o metodologie precisă). Realizarea PUZ se va face de către o echipă interdisciplinară, aleasă prin concurs. Analiza situaţiei existente va cuprinde obligatoriu şi un studiu sociologic, antropologic şi cultural al zonei, precum şi un studiu de compatibilitate între utilizările propuse şi modul de funcţionare al zonei în prezent. Vor fi cerute în mod obligatoriu, ca parte a documentaţiei de urbanism, toate studiile de impact care arată cum se va modifica situaţia pentru traficul auto şi pietonal, pentru însorire, pentru micro-climat sau schimbările de funcţiuni. Hotărârea de aprobare a fiecărui PUZ poate fi luată doar cu votul a 66% din consilierii prezenţi la şedinţă.

Certificatul de urbanism (CU) este actul de informare emis de Primărie prin care se fac cunoscute solicitantului regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente, stabilindu-se cerinţele urbanistice aplicabile amplasamentului, precum şi lista de avize necesare autorizării. Aberaţia este însă că s-au creat în practică diverse forme de Certificate de Urbanism, deşi legea nu diferenţiază între CU de informare, vânzare sau mai ales cel de iniţiere a unei noi documentaţii de urbanism. În momentul de faţă, prin CU este permisă iniţierea de PUZ derogatorii, ce contrazic regulile stabilite prin PUG.

Legea permite, dar nu obligă autoritatea locală la organizarea unui concurs. Practica este să se organizeze o licitaţie în care criteriul determinant nu este cel estetic şi funcţional, ci preţul minim de execuţie. Cerem autorităţilor din Iaşi să nu mai meargă pe calea minimei rezistenţe şi să folosească toată puterea de decizie pe care le-o dă legea actuală, organizând transparent concursuri de soluţii, pentru a preveni practica actuală în care se negociază doar soluţia economică. În cazul proiectelor de arhitectură sau urbanism, oferta tehnică câştigătoare va fi stabilită exclusiv prin concurs, conform punctului 5.

Oricine poate să construiască orice, fără autorizaţie, sau fără să respecte autorizaţia de construcţie primită (de exemplu, 2-3 etaje în plus) ştiind că va scăpa cu o amendă şi cu un proces verbal de intrare în legalitate. Aceasta este o portiţă de scăpare inadmisibilă într-o ţară în care legile înseamnă ceva. Cu un astfel de document, cei amendaţi, în loc să trebuiască să demoleze ce au construit ilegal, au permisiunea Primăriei şi a ISC să meargă la autorităţi cu un nou proiect sau chiar cu o documentaţie de urbanism conformă cu ceea ce au construit deja.

Primăria nu va mai acorda suplimente de POT, CUT, Hmax. Nu vor mai uzita de artificii ca: etaje tehnice care sunt de fapt etaje pentru locuit; înălţime exprimată numai în nivele, nu şi în Hmax pentru recompartimentare ulterioară a nivelelor; mansardare cu mai multe etaje de mansardă.

Biroul de Informare al PMI va avea informaţie la zi şi personal capabil să prezinte explicit pentru cetăţeni:

(a) reglementări în vigoare, precum şi planşele de analize şi propuneri PUG şi Regulamentul Local de Urbanism, inclusiv documente explicative pe înţelesul cetăţenilor; toate PUZ-urile aprobate în ultimii 10 ani, cu documentaţiile aferente; toate autorizaţiile de construcţie sau demolare emise în ultimii 10 ani, cu documentaţiile aferente.

(b) studii şi proiecte pentru viitor, precum proiectele de dezvoltare urbană supuse dezbaterii publice, cu documentaţiile aferente, autorizaţiile de construcţie sau demolare, cu documentaţiile aferente. Oficiul va avea o pagina web actualizată şi toate anunţurile se vor publica simultan pe această pagină.

Anunţul va fi însoţit de planşele aferente şi de programul de consultare a cetăţenilor.

Fiecare membru va semna un document prin care să certifice că nu se află în conflict de interese. În particular, membrii Direcţiei de Dezvoltare Urbană (şi rudele lor care intră în incidenţa legală a conflictului de interese) nu vor elabora în perioada cât fac parte din comisie PUZ-uri şi PUD-uri pe raza Municipiului Iaşi. Această normă de bun simţ este frecvent încălcată actualmente. Votul individual în comisii se va consemna, iar procesul verbal se va face public imediat după şedinţă.

În afară de arhitecţi şi urbanişti, ea va mai include cel puţin un specialist în patrimoniu istoric, un ecolog, un sociolog, un inginer, un jurist cu cunoştinţe de urbanism, un specialist în economie urbană, un reprezentant al societăţii civile.

Transport

Obiectivul principal va fi încurajarea transportului public şi alternativ.

Se vor identifica prin marcaj locurile de parcare colective sau individuale rezervate, contra cost, exclusiv rezidenţilor.

Locurile de parcare nu vor putea fi subînchiriate unor firme sau instituţii.

Se vor amenaja piste pentru biciclete şi sisteme de parcaj pentru biciclete. Se vor dezvolta programe de educare a populaţiei cu privire la beneficiile utilizării bicicletei.

Spaţii verzi, spaţii de agrement, zone şi imobile protejate

CUT - coeficientul de utilizare al terenului - este raportul dintre suprafaţa însumată a tuturor nivelurilor imobilului şi suprafaţa parcelei pe care este amplasat. Parisul are CUT limitat la 3 pe întreaga sa suprafaţă, această limită fiind condiţionarea pe care infrastructura oraşului o dă pentru un nivel de confort acceptabil locuitorilor.

Vor fi interzise construcţiile de restaurante şi terase în parcuri pe mai mult de 2% din suprafaţa lor totală. Vor fi interzise panourile publicitare pe spaţiile verzi. Va fi interzisă amplasarea de vecinătăţi agresante pentru Arborii Monumentali aflaţi pe lista Monumentelor Naturii protejate de Academia Română.

Se vor reabilita bazele sportive aflate în stare de părăsire.

Instituirea unor garanţii de bună execuţie pentru lucrările de plantare şi amenajare a spaţiilor verzi; utilizarea speciilor de plante adaptate la mediul urban care nu necesită replantări anuale; toaletarea / tăierile de reîntinerire / să nu depăşească 30% din coroană, în afara situaţiilor excepţionale.

Se constată lipsa unei dimensiuni fundamentale a politicii urbane a PMI, cea care priveşte monumentele istorice şi zonele protejate. Chiar dacă teoretic există reglementări privind acest capitol, atâta timp cât ele pot fi modificate prin PUZ, utilitatea lor practică este nulă. Ca perspectivă strategică, se impune extinderea conceptului de Centru Istoric la limita oraşului de sfârşit de secol XIX, început de secol XX, aşa cum este cazul majorităţii capitalelor europene.

Nu se vor mai acorda autorizaţii de construcţie în Zonele Protejate şi în Zona Centrală pe baza PUZ-urilor care conţin derogări de la PUG în acest interval.

Partidele se angajează să introducă în Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice categoria de “imobil cu valoare arhitecturală, nedemolabil” (vezi punctul 22). Până la adoptarea în legislativ a acestei modificări, Hotărârile CL vor defini această categorie de imobile pe suprafaţa Iaşului.

Aprobarea prin Hotărâre a CL a studiilor de cartare a imobilelor din zonele protejate pentru care cartarea a fost realizată. Termen: 1 octombrie 2008.

Încheierea cartării imobilelor din celelalte zone protejate şi aprobarea lor prin Hotărâre a CL. Termen: 1 iunie 2010.

Declararea ca nedemolabile a imobilelor identificate ca având valoare arhitecturală şi aflate în pericol de a fi demolate, inclusiv a celor din patrimoniul industrial.

Programul de protecţie şi reabilitare a monumentelor şi a zonelor protejate va prevedea costuri şi grade de prioritate şi se va desfăşura pe toată durata mandatului. Programul va cuprinde şi susţinere financiară şi tehnică a proprietarilor şi rezidenţilor de monumente istorice. Iaşul va fi integrat în programele europene de protejare şi refacere a patrimoniului. Operaţiunile de refacere a Centrului Istoric vor fi extinse de la nivelul infrastructurii la imobile.

Primăria va oferi servicii de consultanţă tehnică pentru investiţiile asupra imobilelor din zonele protejate (cum se întâmplă la Sibiu). Va funcţiona eventual în cadrul Centrului de Planificare Urbană.

Transparenţa decizională

Se va posta o legătură vizibilă de pe prima pagină a site-ului PMI către proiectele de acte normative ale CL aflate în dezbatere publică. Dezbaterea publică se va organiza în şedinţă deschisă, cu invitarea mass-media şi a tuturor organizaţiilor non-guvernamentale interesate de dezvoltarea Iaşului. Toate observaţiile scrise primite, precum şi procesul verbal al fiecărei dezbateri publice se vor publica pe site-ul PMI şi vor fi distribuite către consilierii locali.

Se vor organiza consultări publice pe marginea documentaţiei de atribuire, precum şi a notelor de fundamentare şi a studiilor de pre-fezabilitate, în cazul procedurilor de achiziţie publică, concesiune sau parteneriat public-privat unde valoarea estimată a contractului este de peste 1.000.000 RON. În cazul planurilor de investiţii se vor preciza în mod concret obiectivele urmărite şi rezultatele aşteptate, precum şi cerinţele de eficienţă şi eficacitate pentru fiecare investiţie propusă. Planurile de investiţii vor fi supuse dezbaterii publice. Autorităţile locale se angajează să urmărească corespondenţa între aceste elemente şi contractele publice încheiate pentru îndeplinirea planului de investiţii, pe tot parcursul procesului de achiziţie publică şi de execuţie a contractului.

În conformitate cu cerinţele Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, proiectul de buget local va fi supus dezbaterii publice înainte de a fi aprobat de Consiliul Local. Proiectul de buget va fi însoţit de un document narativ, care să detalieze obiectivele şi activităţile finanţate prin bugetul local, inclusiv termenele de realizare ale acestora. Atât proiectul de buget, cât şi documentul narativ adiacent, vor fi făcute publice cu cel puţin 30 zile înaintea datei de desfăşurare a dezbaterii publice. La fiecare şase luni trebuie publicate bilanţuri ale execuţiei bugetare, însoţite de documente narative care să detalieze şi să explice cheltuielile făcute.

Ca standard de bună practică în asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, Primăria Municipiului Iaşi va face publice din oficiu, prin intermediul paginii proprii de Internet, toate informaţiile şi datele ce decurg din încheierea şi executarea contractelor publice şi a protocoalelor cu instituţii şi autorităţi publice, cu excepţia informaţiilor din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii.

Această metodologie va fi elaborată ea însăşi prin consultare cu factorii interesaţi (asociaţii de proprietari, sectorul de afaceri, ONG, presă, etc). Va cuprinde paşi precişi cu metode, termeni, responsabilităţi, pentru toate activităţile care au nevoie de părerea cetăţenilor, adică sub-capitole ca:

- informarea şi consultarea în elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen lung;

- informarea şi consultarea în elaborarea politicilor sectoriale pe termen mediu;

- informarea şi consultarea în elaborarea planurilor financiare multi-anuale de implementare a strategiei/ politicilor sectoriale;

- informarea şi consultarea în elaborarea bugetului local anual (cu sub-capitole: “informarea şi consultarea în stabilirea taxelor şi impozitelor locale”, “informarea şi consultarea în elaborarea planului de investiţii şi îmbunătăţire capital”, “informarea şi consultarea în emiterea obligaţiunilor municipale”, “informarea şi consultarea în contractarea împrumuturilor”, etc.);

- informarea şi consultarea în elaborarea planurilor de urbanism şi AT;

- informarea şi consultarea în vederea asocierii sau încheierii de parteneriate cu alte administraţii publice locale din ţară sau străinătate.

Va fi eliminată prevederea conform căreia PUZ poate fi iniţiat de un privat, iar procedura va fi cea prevăzută de uzanţele internaţionale.

Vor fi adoptate propunerile legislative ale studiului Propuneri Legislative - zone protejate elaborat în 2006 de Pro Patrimonio, Romania Nostra, Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România. Va fi simplificată procedura clasării de urgenţă, care este în acest moment nefuncţională, întrucât apelează la documente aflate doar în posesia proprietarului.

1 mai 2008

-

Cuvinte cheie:  schrotter  pact  iaşi 

Mediafax nu îşi asumă în nici un fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestora.

Comentarii:

Nu există comentarii pentru acest comunicat.