Invitat în podacastul Narada „Leadership cu sufletul”, acesta povestește despre prima sa experiență în România, în urmă cu 20 de ani.
• El a venit din Franța împreună cu câțiva colegi de facultate pentru a consolida o școală din Ocna Sibiului, în calitate de student la inginerie.
Cel de-al doilea invitat al podcastului lansat de organizația Narada, „Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business, care sprijină educația”, prezentat de jurnalista Ramona Raduly, îl are ca invitat pe Jean Kodische, CEO al companiei Eneria. Francez de origine, el a ales de foarte mulți ani România ca a doua lui casă, chiar dacă, așa cum mărturisește, „sufletul i-a rămas în Franța”. CEO al companiei Eneria, membră a diviziei Bergerat Monnoyeur Romania, specializată în soluții de producere a energiei și motorizare și unul dintre principalii susținători ai misiunii organizației Narada de mai bine de trei ani, el a ajuns în România în urmă cu 20 de ani. La acea vreme era student și a ales să se implice într-o misiune umanitară pentru refacerea unei școli din România. Astăzi, în podcastul Narada „Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația” el povestește despre experiența sa, prima întâlnire cu România, dar și despre frustrările care-l macină în prezent privind lipsurile sistemului educațional de aici. „Sunt inginer și am făcut facultatea de inginerie în Franța, iar la fiecare sfârșit de an aveam o perioadă de practică obligatorie. Așa ne-am adunat șase prieteni și ne-am decis să strângem câteva mii de euro pentru a face lucrări de consolidare într-o școală din Ocna Sibiului. Școala se afla într-un stadiu de degradare foarte ridicat. Atunci am venit cu autobuzul și am făcut 48 de ore din Franța în România. Numai partea asta a fost foarte provocatoare. Și iată, prima mea legătură cu România a fost o școală”, își amintește acesta.
Reîntors în Franța, Jean a progresat în carieră până în punctul în care i s-a propus să preia conducerea companiei Eneria din România. S-a mutat aici cu întreaga familie. În podcast amintește și despre prima slujbă a soției sale, despre locul în care învață copiii lor, dar și despre aplecarea spre voluntariat a părinților săi. Jean Kodische povestește cu sinceritate și emoție despre satul în care s-a născut, despre profesorii care i-au marcat existența, dar și despre diferențele dintre sistemele educaționale din România și din Franța. „Principala diferență dintre sistemul francez și cel românesc este că în sistemul românesc copiii cu dificultăți de învățare nu sunt ajutați la nivelul la care ar trebui. Nu există o egalitate de șanse în educație pentru cei care au dificultăți de învățare. În România sunt sprijiniți doar copiii care ajung la excelență”. El face apel la oamenii de business, la societatea civilă, atrăgând atenția că e nevoie de puterea celor mulți pentru a contribui în educație și pentru a aduce cu adevărat o schimbare în sistem și o șansă în plus la evoluție. „Educația este cea care va forma generația următoare. Dacă eu nu ajut, ce o să primesc înapoi? De ce ar veni cineva să mă ajute și să răspundă nevoilor mele?”, afirmă Kodische.
Podcastul este moderat de Ramona Raduly, jurnalistă cu o experiență de peste 20 de ani în presa din România, care și-a asumat rolul de storyteller pentru organizația Narada tocmai dintr-o frustrare personală legată de sistemul educațional din România. „Când am intrat prima dată în contact cu Narada și am ascultat poveștile din comunitățile organizației, eram în postura de părinte de elevi proaspăt intrați în sistemul public de educație românesc. Mi se părea că totul e de-a-ndoaselea la școală, că programa nu răspunde câtuși de puțin nevoilor individuale ale copiilor, că profesorilor le lipsesc enorm de multe abilități pedagogice. Am fost cu Narada într-o comunitate din Moldova și după ce am văzut la ce nivel este școala din zonele rurale ale țării, frustrările mele s-au amplificat. Faptul că oameni precum Jean au acceptat provocarea de a vorbi într-un podcast, de a da o voce educației, pare un licăr de speranță că vom reuși să ne unim cât mai mulți și să facem bine școala din România”, explică Ramona Raduly.
„Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația” va continua cu noi episode, iar printre invitați se numără oameni importanți în poziții de leadership ai unor companii de renume din România, printre care BIC România, Adrem, Prime Kapital sau Green Horse Games, care iau parte în mod activ și susțin planurile Narada de rezolvare a urgențelor variate din educație, listate pe HartaEdu.ro.
Statistici, date:
• România este pe ultima poziție la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană (EduPedu).
• 46,6% dintre elevii de 15 ani nu ajung să treacă de nivelul analfabetismului funcțional (nivelul 2 în testele PISA).
• 89% dintre elevii români nu dobândesc, la nivel optim, în primii 9 ani de școală, abilități de bază cum sunt scrisul, cititul, și înțelegerea textelor la prima vedere. (StirileProTV).
• Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație (EduPedu).
• România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015 (Ministerul Educației).
• 51.305 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 49.406 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie (ANPDCA).
• 189 de școli din România au WC-urile în curte sau „neconforme” (Ministerul Educației).
• România are un singur consilier școlar la fiecare 1.000 de elevi (Ministerul Educației).
• Bugetul pentru învățământ pe 2024 a fost majorat! 4,3% (de la 3,2% din PIB anul trecuta) din PIB merge pe salarii, burse și dotări.
Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co-fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurd într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.
Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.