România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanțurilor de producție și aprovizionare la focusul pe găsirea unor locații sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul și schimbările climatice. În următorii cinci ani, țara noastră are potențialul de a atrage investiții de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spații logistice și industriale, atât din fonduri private cât și din investiții publice, arată o analiză realizată de Frames și Frisomat România.
Problemele din lanțurile de producție și aprovizionare și costurile tot mai mari cu utilitățile (energie electrică, gaze, carburanți etc.) au determinat o schimbare semnificativă în percepția investitorilor în privința logisticii industriale.
În 2022, focusul se pune pe găsirea unor spații logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, reducerea costurilor cu utilitățile și pe dezvoltarea unor investiții în locații multifuncționale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului.
Potrivit experților, România se află în mijlocul unor oportunităţi de dezvoltare de care trebuie să profite pentru a transforma logistica, transporturile, agricultura şi industria auto.
România se situează, la nivel european, pe locul 4 din perspectiva intenţiilor de investiţie în anul următor, după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, fie că este vorba de înfiinţarea de noi afaceri sau de extinderea unora deja existente.
Potrivit Studiului de atractivitate EY România, mai mult de jumătate (56%) dintre companiile străine intenţionează să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România în acest an, ceea ce plasează ţara pe locul al patrulea în Europa, la egalitate cu Franţa şi în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) şi Regatului Unit (58%).
Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.
Focus pe centrele regionale de business
Potrivit experților de la Frisomat, România are toate șansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, cele mai atractive zone investiționale fiind Portul Constanța, București/Ilfov și regiunea Vest/Nord-Vest.
,,Criza cerealelor din Ucraina a demonstrat faptul că România are nevoie de spații logistice semnificative, care să acopere necesarul de export dar și de import pentru o gamă variată de mărfuri, de la cereale la bunurile industriale aduse, prin Portul Constanța, din China și alte destinații. Halele multifuncționale, modulare, cu logistică de ultimă generație, în care digitalizarea proceselor și folosirea roboților se află în prim-plan au devenit un vehicul extrem de căutat de investiții’’, spune Ionuț Rădulescu, director comercial Frisomat.
Iar perspectivele pozitive se văd deja în economie.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în primele șapte luni din 2022, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 4,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,7%.
Pe fondul evoluției economice pozitive din primul semestru din 2022, companiile au inaugurat peste 373.000 mp de spații industriale și logistice, astfel că România a ajuns să depășească granița de 6 milioane de mp.
Potrivit celui mai nou raport de piață al CRBE România, până la finele anului 2023 se vor mai adăuga alți 500.000 mp de spații logistice, iar în următorii ani am putea asista la inaugurarea a încă unui milion de spații industriale și logistice.
,,Cererea de hale, spații logistice, de parcuri industriale este în creștere, semn că investitorii privesc România drept un pilon semnificativ al dezvoltării afacerilor la nivel european. Relocarea unor centre de producție și distribuție din țări precum China, Rusia și Ucraina au adus un reviriment semnificativ în acest sector’’, afirmă Ionuț Rădulescu.
Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investițiilor din spațiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investițional (yield) al sectorului de logistică și spații industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, față de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
636 proiecte industriale mari la nivel național
În România există deja depozite cu suprafeţe de 80.000-100.000 de metri pătraţi, iar construcția altora noi continua într-un ritm susținut.
Datele IBC Focus arată că în prezent există 636 proiecte industriale mari la nivel național, cele mai multe în Ilfov (73 proiecte), Bihor (59 proiecte) și Cluj (46 proiecte). Cumulat, suprafața acestora este de 8,18 milioane de metri pătrați, iar valoarea proiectelor depășește 16,6 miliarde lei.
Potrivit statisticii din platforma specializată victa.ro (IBC Focus), dintre acestea, se află, în diverse stadii, la nivel național, 120 de proiecte care vizează spații de depozitare, cu o suprafață de 2,66 milioane metri pătrați și investiții cumulate de 4,3 mld.lei.
Statisticile CBRE România arată, pe de altă parte, că numai în primele șase luni ale anului, în România au fost vândute 70 de hectare de teren pentru dezvoltare logistica.
Bucureștiul și județul Ilfov au înregistrat cea mai mare pondere a tranzacțiilor, în timp ce orașe regionale precum Sibiu, Timișoara, Bistrița și Constanța au atras împreună 24% din suprafața totală vândută.
,,În contextul inflației, al problemelor din lanțurile de aprovizionare, multe dintre firme au înțeles necesitatea dezvoltării unor centre logistice proprii, moderne și automatizate, care să asigure o predictibilitate în ceea ce privește stocurile și prețurile, dar și o platformă de dezvoltare. În astfel de vremuri, în condițiile în care multe firme se confruntă cu dificultăți financiare, cine investește agresiv are șansa de a câștiga cote de piață pe termen lung, cu costuri relativ scăzute față de perioada de boom economic’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Printre cele mai noi proiecte de anvergură se află viitorul parc industrial de 7,1 hectare din Iași, ce va fi dezvoltat pe platforma pe care o deține la societatea Fortus SA în zona CUG, și mai ales CTPark Oradea Cargo Terminal, primul parc industrial cu terminal aerian de marfă din România, situat în apropierea Aeroportul Oradea și parcul industrial Eurobusiness II.
Dezvoltat pe un teren de 14,4 ha, parcul industrial CTPark Oradea Cargo Terminal beneficiază de legătură directă cu Aeroportul Oradea.
În prezent se lucrează la platforma de parcare a aeronavelor, cu o suprafață de peste 20.000 mp, și la primele spații industriale și logistice, inclusiv transportul aerian, două clădiri cu o suprafață totală de aproximativ 25.000 mp, care vor fi operaționale până la final. al anului.
Un alt proiect important este Parcul mixt Constanta Business Park: hale de depozitare și logistică, spații comerciale, spații de cazare și alimentație publică, finalizat la finalul lunii martie. Parcul ocupă o suprafață de 210.000 mp.
În stadiul de autorizare se mai află un obiectiv important - Parcul Industrial Logistic Simand din Arad, găndit pe o suprafață de 240.000 mp, cu o investiție de 288 milioane de lei.
,,Dincolo de proiectele mari, asistăm la o preocupare tot mai puternică a investitorilor pentru hale de dimensiuni medii și mici, unde focusul se pune pe optimizarea spațiilor și pe costurile de logistică. Creșterea facturilor la energie determină companiile să caute soluții de eficiență energetică mai mult ca oricând’’, afirmă experții.
În 2021, valoarea totală a investițiilor imobiliare s-a apropiat de 900 de milioane de euro în România în 2021, potrivit consultanților Colliers România, iar spațiile industriale și logistice au reprezentat 29% din total.
Anul trecut, pentru prima dată în istorie, cererea de spații industriale a depășit pragul de un milion de metri pătrați, arăta, recent, un raport Cushman & Wakefield Echinox.
PNRR, miza de miliarde de euro a României
România se află într-o poziție investițională favorabilă, care îi permite, pentru prima dată în ultimele decenii, să investească masiv în infrastructura rutieră, în căi ferate și construcții cu bani europeni.
Businesswire remarca, recent, faptul că autoritățile vor să aloce 15,5 miliarde lei (3,8 miliarde dolari) programului de dezvoltare a infrastructurii Anghel Saligny și 19,8 miliarde lei (4,8 miliarde dolari) pentru investiții publice în infrastructură, inclusiv drumuri și căi ferate și construcții.
Guvernul intenționează să investească 22,2 miliarde de lei (5,4 miliarde de dolari) în modernizarea infrastructurii de transport rutier și autostrăzi între 2021 și 2025, ca parte a unui plan pe 15 ani de îmbunătățire a transportului.
,,Focusul, din punctul nostru de vedere, îl reprezintă centurile ocolitoare ale marilor orașe, acolo unde se construiesc și cele mai multe hale logistice și industriale. Bineînțeles, intrarea în Schengen ar aduce, de asemenea, un plus în dinamica investițională din acest sector’’, afirmă analiștii.
Planul presupune o investiție totală de 390,1 miliarde de lei (94,7 miliarde de dolari) pentru întreținerea și modernizarea rețelei de drumuri a țării între 2015 și 2030. Planul, spun specialiștii, va reprezenta un adevărat motor cheie al creșterii industriei construcțiilor pe termen lung.
,,Dacă aceste investiții în infrastructură se vor concretiza, vor stimula și sectorul privat să dezvolte întreaga arhitectură de centre sau huburi logistice și industriale, iar efectele le vom vedea într-o dezvoltare predictibilă, sănătoasă a economiei. Investitorii vor privi cu mult mai mare atenție România, pentru locații greenfield, pentru dezvoltarea unor afaceri pe orizontală în economie’’, a mai spus Ionuț Rădulescu, de la Frisomat.
Potențialul investițional este afectat, bineînțeles, de provocările generate de creșterea costurilor cu energia și perturbările lanțurilor de aprovizionare în construcții cauzate de invazia Ucrainei.
,,Presiunea asupra prețurilor materialelor de construcții va rămâne una ridicată pe termen mediu, fapt ce poate duce la o încetinire investițională în următoarele trimestre. Însă realitatea a arătat că, pe baza unor relații de business bine stabilite, urmare a unor oferte financiare optime, toate obstacolele pot fi depășite’’, arată concluziile analizei Frisomat & Frames.
Frisomat România este una dintre cele mai active companii din sectorul construcțiilor de spații logistice, de producție și agricole (hale metalice) din România, cu peste 1.100.000 de metri pătrați construiți în toată țara.