Potențialul regenerabil al României riscă să rămână neexploatat

Bucuresti - 03 martie 2021 -

În prezent, în România nu există un sistem de sprijin coerent pentru instalarea de noi capacități regenerabile care să susțină atingerea țintei de 30,7%, asumată pentru 2030, arată cea mai recentă analiză a Bankwatch. Raportul analizează sectorul energiei regenerabile din România, cu precădere schimbările legislative, și face apel la nevoia de stabilitate și predictibilitate pentru dezvoltarea sectorului.

Limitarea schemei de sprijin prin certificate verzi la instalațiile puse în funcțiune până în 2016, fără înlocuirea acesteia cu alte forme de încurajare (contracte bilaterale directe sau contracte pentru diferență), a condus la stagnarea capacității instalate a formelor regenerabile de energie. Totodată, desele schimbări legislative, patru în șapte ani, au condus la prejudicierea producătorilor și scăderea încrederii investitorilor. Astfel, în perioada 2016-2020 nu au fost inaugurate proiecte noi de energie regenerabilă, cu toate că în ultimii ani costurile cu investițiile în aceste tehnologii au scăzut. România are instalată aceeași capacitate de energie regenerabilă din 2015: 10.700 MW, din care 4.800 MW intră sub schema de certificate verzi.

Analiza evidențiază și faptul că ținta de energie regenerabilă asumată de România pentru 2030 este mai scăzută decât cea realizată în perioada 2007-2020 (de la 16,4% la 24%), deși sursele de finanțare europene disponibile sunt mai consistente, iar costul de instalare al tehnologiilor regenerabile este mai scăzut comparativ cu perioada anterioară. În același timp, faptul că România și-a atins ținta de energie regenerabilă pentru 2020 încă din anul 2015 arată că țara noastră are un potențial regenerabil substanțial care va rămâne neexploatat. O altă problemă identificată este incoerența documentelor strategice. Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice prevede o capacitate instalată mai mare cu 3.700 MW pentru eolian și solar în 2030 față de planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport întocmit de Transelectrica.

În ceea ce privește prosumatorii, programul de sprijin demarat de Administrația Fondului pentru Mediu din 2019 nu a reușit să crească numărul celor care produc și consumă energie în același timp. Programul s-a confruntat cu decizii administrative întârziate sau inconsecvente care au descurajat accesul la finanțare al beneficiarilor. Prin programul Casa Verde Fotovoltaice, în luna iunie 2020, au reușit să obțină aprobări 12.718 beneficiari din totalul de 26.000 de aplicanți, iar în luna mai existau doar 500 de prosumatori în România.

„În contextul în care energia regenerabilă este susținută la nivel european și global, România are oportunitatea să își modernizeze sistemul energetic cu tehnologii noi și nepoluante. Decarbonizarea economiei este o necesitate pentru a reduce gazele cu efect de seră și impactul asupra mediului, iar înlocuirea combustibililor fosili cu tehnologii verzi este calea sigură pentru a atinge aceste obiective. Autoritățile române trebuie să conștientizeze acest lucru și să stabilească un cadru legislativ corect și predictibil pentru dezvoltarea durabilă a industriei regenerabile”, a spus Laura Nazare, coordonatoarea campaniei pentru tranziție energetică la Bankwatch România și autoarea raportului.

O veste bună este faptul că în 2020 Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a mărit capacitatea pe care prosumatorii o pot instala până la maximum 100 de KW, față de 27 de KW. O altă veste bună este clarificarea regimului contractelor bilaterale de energie, care vor putea fi acum încheiate între producători și furnizorii de energie, fapt interzis din 2012. Pentru încurajarea investițiilor în energia regenerabilă noi clarificări legislative sunt necesare pentru permiterea încheierii acestor tipuri de contracte în mod direct și între producători și consumatorii finali. În ceea ce privește contractele pentru diferență, o inițiativă legislativă a fost publicată în 2019, însă nu a fost luată nicio decizie până în prezent.

Sunt însă și alte măsuri pe care autoritățile le pot lua pentru a crea stabilitate și prosperitate în piața energiei regenerabile. Raportul detaliază o serie de recomandări care pot contribui la dezvoltarea sectorului regenerabilelor într-un mod coerent cu obiectivele de decarbonizare. Printre acestea se numără:

●    instituirea Contractelor pentru Diferență (CfDs) eligibile exclusiv pentru proiecte de energie regenerabilă;

●    simplificarea procedurilor de autorizare, finanțare și implementare efectivă a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile;

●    dezvoltarea învățământului superior, a programelor de formare și recalificare profesională și susținerea activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sectorul energiei regenerabile;

●    instituirea unor criterii de sustenabilitate privind finanțarea și implementarea investițiilor în industria regenerabilă pentru înlăturarea oricărui impact negativ de mediu al acestora.

Raportul „Sectorul energiei regenerabile în România: un potențial încă neexploatat” poate fi descărcat integral aici. Raportul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Bankwatch România și nu reflectă poziția Uniunii Europene.

Despre Bankwatch România

Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.





Comunicat de presă furnizat și asumat de Asociația Bankwatch

.

Imagini