Propunerile Clubului Fermierilor Români pentru modificarea ghidului AFIR - Submăsura 17.1

Bucuresti - 24 aprilie 2020 -

Clubul Fermierilor Români urmărește cu interes îmbunătățirea permanentă a proceselor și procedurilor care susțin creșterea nivelului de performanță a afacerilor fermierilor.

Ca urmare a comunicării permanente și directe cu fermierii membri în Asociație, am identificat o serie de probleme cu care se confruntă fermierii în accesarea sprijinului oferit de Submăsura 17.1. - Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură / poliță de asigurare.

Vă transmitem anexat acestui comunicat problemele identificate în cadrul consultărilor cu fermierii, împreună cu soluțiile pe care le propunem pentru simplicarea procedurilor prevăzute, pentru a crește numărul fermierilor care accesează această facilitate, respectiv pentru creșterea gradului de accesare de către agricultori a schemelor de asigurare private în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care pot afecta producția agricolă.

Am transmis această analiză în atenția AFIR și AMPNDR și am adresat solicitarea să primim ghidul AFIR actualizat anul acesta pentru Submăsura 17.1., înainte de publicarea acestuia, pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem poziția avizată a fermierilor, care sunt beneficiarii acestei măsuri.

ANEXĂ

(1) DOCUMENTE

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

•    Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.

•    Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

•    Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

•    Atât timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

•    Se solicită mai multe documente cuaceeași informație:extrasbancarpentru a confirma plata, confirmare dinpartea asigurătorilorcu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

•    Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

•    Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

•    Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare(fermierulnu ar trebuisă depunăatâtea documente). Semnareaunor acorduride colaborareîntreAFIR siasigurători,respectivAFIR și ANAF pentruaccesullabazelede date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată.

Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) DIFERENȚE REGISTRUL AGRICOL/APIA, REGISTRUL AGRICOL/PRODUCȚIA VALIDATĂ ÎN POLIȚĂ DE CĂTRE ASIGURĂTORI

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

•    Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

•    Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

•    Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu artrebui să fie motivde neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

•    Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/ producții realizate:

•    Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

•    Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă. Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilorunorfermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

•    Renunțarea la RegistrulAgricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

•    Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) REPARTIZARE DOSARE

•    Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

•    Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

•    Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) FUNCȚIONAREA SISTEMULUI IT

•    Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIRnu stăpânesc foarte binesistemul electronicși Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

•    Din discuțiile cu fermierii, ei invocă pe lângă faptul că se lovesc de “latura umana” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsură 17.1).

Propunere:

•    Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) TERMENE RĂSPUNS

•    Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maxim 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

•    Termenul de răspuns să fie extins la maxim 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) PRACTICA ÎN ALTE STATE UE

•    În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către Asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

•    În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

•    Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

•    Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitaresă fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

•    Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

***

Despre Clubul Fermierilor Români – www.cfro.ro

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

.

Imagini