MSD lansează în România medicamentul KEYTRUDA

Bucuresti - 21 noiembrie 2018 -

Compania farmaceutică MSD lansează în România KEYTRUDA, terapia inovatoare pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu metastatic și pentru cei diagnosticați cu melanom malign avansat (metastatic sau nerezecabil), în sistem compensat. Potrivit studiilor clinice1, în ceea ce privește cancerul pulmonar, medicamentul produs de MSD a demonstrat o dublare a supraviețuirii generale în comparație cu chimioterapia, după o perioadă de urmărire de doi ani a pacienților cu cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici, metastatic, cu nivele ridicate de PD-L1, tratați în prima linie. Tratamentul cu KEYTRUDA a fost asociat și cu scăderea cu 37% a riscului de deces în comparație cu chimioterapia1.

KEYTRUDA redefinește așteptările și în ceea ce privește supraviețuirea la pacienții cu melanom avansat (nerezecabil sau metastatic), demonstrând o activitate antitumorală robustă și un profil de siguranță favorabil4. Conform datelor actualizate la 4 ani privind supraviețuirea globală pe termen lung (SG), provenind din cadrul studiului de fază 3 KEYNOTE-006, tratamentul cu KEYTRUDA a fost asociat cu o durată mediană  de supraviețuire globală de 32,7 luni față de 15,9 luni cu comparator. Rata de supraviețuire a fost de 41,7% pentru pacienții din grupul  KEYTRUDA, față de 34,1% pentru pacienții din grupul cu comparator. 

Terapia cu pembrolizumab, noul standard de tratament pentru pacienții eligibili cu cancer pulmonar, în prima linie de tratament

Pembrolizumab este primul și singurul agent PD-1 aprobat în monoterapie pentru tratamentul de primă linie la pacienții cu cancer pulmonar NSCLC metastatic și scor tumoral PD-L1 ≥ 50%, fără mutații tumorale EGFR sau ALK pozitive . 

“MSD este unul din pionierii schimbării de paradigmă în tratamentul cancerului, cercetarea desfășurată de compania noastră în domeniul imuno-oncologiei avansând cel mai rapid din industria farmaceutică. MSD are un program extins de dezvoltare clinică, fapt care ne-a permis să demonstrăm că terapia cu KEYTRUDA este eficientă în tratarea mai multor tipuri de cancere. Avem încredere că și practica medicală locală va confirma aceste rezultate spectaculoase la pacienții români eligibili cu cancer pulmonar și melanom”, a declarat Nicolas Renard, Director General MSD România. “Echipa locală continuă demersurile pentru includerea în compensare și a celorlalte indicații înregistrate, oferind astfel medicilor mai multe opțiuni de tratament și o șansă pacienților la viață”, a adăugat acesta.

KEYTRUDA este aprobată în peste 90 de țări. În Europa, indicațiile terapeutice KEYTRUDA aprobate în prezent sunt: melanom, cancer pulmonar non-microcelular (monoterapie și în combinație), limfom Hodgkin clasic (LHc) recidivat sau refractar, carcinom urotelial local avansat sau metastatic și carcinom cu celule scuamoase al capului şi gâtului, recurent sau metastatic.

Imunoterapia – o nouă paradigmă în abordarea terapeutică a peste 30 de tipuri de cancere

Noul tratament rambursat în România pentru pacienții cu cancer pulmonar în stadiu metastatic face parte dintr-o paradigmă revoluționară de tratament al cancerului – imunoterapia. De altfel, anul acesta, cercetările în domeniul imuno-oncologiei, mai precis identificarea “frânelor” moleculare de la nivelul sistemului imun, au fost recompensate cu Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, fapt care demonstrează importanța aplicării imunoterapiilor în tratarea cancerului .

Inhibitorii imuno-oncologici PD-1 și PD-L1 au intrat rapid în practica medicală și în sistemele de compensare datorită beneficiilor clinice durabile cu profil de siguranță optim,  bine tolerate și, drept urmare, un număr mare de pacienți, cu diferite afecțiuni maligne, sunt tratați în prezent .  

“Imunoterapia reprezintă tratamentul cu cel mai mare potențial de a crește supraviețuirea pe termen lung și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer, comparativ cu tratamentele clasice. Este important pentru noi, ca medici oncologi, să putem oferi pacienților din România tratamente moderne, care au demonstrat beneficii importante de supraviețuire”, a declarat Conf. Univ. Dr. Laura Mazilu, medic primar oncologie.

Cancerul pulmonar, principala cauză de mortalitate în rândul bărbaților diagnosticați cu cancer, în România3

Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate și în rândul femeilor, situându-se pe locul trei, după cancerul de sân și cancerul colorectal. În țara noastră sunt diagnosticate, în fiecare an, 11,000 de cazuri noi de cancer pulmonar3.

În România, categoria de vârstă cea mai expusă acestei boli este reprezentată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 – 65 de ani, 85% dintre pacienții diagnosticați fiind fumători cronici . Este cunoscut faptul că fumatul reprezintă principalul factor de risc care cauzează apariția cancerului pulmonar – peste 90% dintre persoanele care suferă de această boală au fost sau sunt fumători curenți.

În Europa, cancerul pulmonar reprezintă o cincime din totalul cazurilor de cancer înregistrate la nivelul continentului - peste 250,000 de oameni au decedat ca urmare a diagnosticării cu această boală, numai în anul 2014 , în timp ce, la nivel mondial , cancerul bronhopulmonar cauzează cel mai mare număr de decese – peste un milion de oameni pierd lupta cu această boală, în fiecare an.

În țările în care a fost implementat un program riguros de management al bolii – acces la medicamente inovatoare, împreună cu creșterea gradului de conștientizare asupra prevenției cancerului, a screening-ului și a diagnosticării precoce5 , rata de supraviețuire la 5 ani pentru pacienții cu cancer pulmonar a crescut semnificativ față de acum 30 de ani .

Melanomul, unul dintre cele mai comune tipuri de cancere la adulții tineri

Melanomul este cea mai agresivă formă de cancer de piele și se caracterizează prin înmulțirea necontrolată a celulelor producătoare de pigment, denumite melanocite. Deși melanomul este depistat mai ales la persoanele în vârstă, această boală afectează și persoanele tinere, în special femeile, cu vârsta până în 30 de ani, fiind printre cele mai comune tipuri de cancere la adulții tineri10.

În România, peste un sfert din pacienţii diagnosticaţi cu melanom prezintă boală avansată, stadiile III şi IV AJCC (American Joint Committee on Cancer) .

Indicații terapeutice KEYTRUDA aprobate în Europa

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul melanomului avansat (nerezecabil sau metastatic) la pacienți adulţi.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul de primă linie al carcinomului pulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC, non-small cell lung carcinoma), metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un scor tumoral proporţional (STP) ≥ 50%, fără mutații tumorale EGFR sau ALK pozitive.

KEYTRUDA este indicat în asociere cu pemetrexed și chimioterapie pe bază de săruri de platină pentru tratamentul de primă linie al NSCLC metastatic non-scuamos, la adulţi ale căror tumori nu prezintă mutații EGFR sau ALK pozitive.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul NSCLC local avansat sau metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un STP ≥ 1% și cărora li s-a administrat anterior cel puțin o schemă de chimioterapie. Pacienților cu mutații tumorale EGFR sau ALK pozitive trebuie, de asemenea, să li se fi administrat tratament specific înaintea administrării KEYTRUDA.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu limfom Hodgkin clasic (LHc) recidivat sau refractar, la care transplantul autolog de celule stem (TACS) și tratamentul cu brentuximab vedotin (BV) au eșuat sau care nu sunt eligibili pentru transplant în condițiile eșecului tratamentului cu BV.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului urotelial local avansat sau metastatic la adulţi cărora li s-a administrat anterior chimioterapie, care conţine săruri de platină. KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului urotelial local avansat sau metastatic, la adulţi care nu sunt eligibili pentru chimioterapie, care conţine cisplatină și ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un scor combinat pozitiv (CPS - Combined Positive Score) ≥ 10.

KEYTRUDA este indicat în monoterapie pentru tratamentul carcinomului cu celule scuamoase al capului şi gâtului (HNSCC, head and neck squamous cell carcinoma) recurent sau metastatic, la adulţi ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un STP ≥ 50% și la care afecțiunea progresează în timpul sau după chimioterapia care conţine săruri de platină.

Informații importante de siguranță despre KEYTRUDA® (pembrolizumab)

Pembrolizumab este asociat cel mai frecvent cu reacții adverse mediate imun. Cele mai multe dintre acestea, inclusiv reacțiile adverse severe, s-au remis după inițierea tratamentului medical adecvat sau întreruperea administrării pembrolizumab.

Pneumonita mediată imun

Pneumonita a survenit la 162 (3,6%) dintre pacienți, incluzând cazurile de grad 2, 3, 4 sau 5 la 66 (1,5%), 44 (1,0%), 9 (0,2%), respectiv 6 (0,1%) pacienți tratați cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul pneumonitei a fost de 3,4 luni (interval: 2 zile până la 21,3 luni). Durata mediană a fost de 2,0 luni (interval: 1 zi până la 17,2 + luni). Pneumonita a apărut mai frecvent la pacienții cu antecedente de expunere anterioară la radiații toracice (7,5%) comparativ cu pacienții care nu au fost expuși anterior la radiații toracice (3,4%). Pneumonita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 66 (1,5%) pacienți. Pneumonita s-a remis la 92 pacienți, la 2 cazuri existând sechele.

Colita mediată imun

Colita a survenit la 74 (1,7%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 18 (0,4%), 44 (1,0%), respectiv 3 (< 0,1%) pacienți tratați cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul colitei a fost de 3,6 luni (interval: 7 zile până la 16,2 luni). Durata mediană a fost de 1,2 luni (interval: 1 zi până la 8,7+ luni). Colita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 19 (0,4%) pacienți. Colita s-a remis la 64 pacienți.

Nefrita mediată imun 

Nefrita a survenit la 15 (0,3%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 3 (0,1%), 10 (0,2%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienți tratați cu pembrolizumab în monoterapie. Intervalul median de timp până la debutul nefritei a fost de 4,9 luni (interval: 12 zile până la 12,8 luni). Durata mediană a fost de 1,8 luni (interval: 10 zile până la 10,5+ luni). Nefrita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 7 (0,2%) pacienți. Nefrita s-a remis la 9 pacienți. La pacienții cu NSCLC non-scuamos tratați cu pembrolizumab administrat în asociere cu pemetrexed și chimioterapie pe bază de săruri de platină (n=488), incidența nefritei a fost de 1,4% (toate gradele), cu 0,8% cazuri de grad 3 și 0,4% cazuri de grad 4.

Endocrinopatii mediate imun 

Hipofizita a survenit la 21 (0,5%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 4 la 6 (0,1%), 12 (0,3%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienți tratați cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipofizitei a fost de 3,7 luni (interval: 1 zi până la 17,7 luni). Durata mediană a fost de 3,3 luni (interval: 4 zile până la 12,7+ luni). Hipofizita a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 6 (0,1%) pacienți. Hipofizita s-a remis la 10 pacienți, la 2 cazuri existând sechele.

Hipertiroidismul a survenit la 145 (3,3%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2 sau 3 la 36 (0,8%), respectiv 4 (0,1%) pacienți tratați cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipertiroidismului a fost de 1,4 luni (interval: 1 zi până la 21,9 luni). Durata mediană a fost de 2,0 luni (interval: 10 zile până la 15,5+ luni). Hipertiroidismul a dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 2 (< 0,1%) pacienți. Hipertiroidismul s-a remis la 110 (76%) pacienți, la 1 caz existând sechele.

Hipotiroidismul a survenit la 437 (9,8%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2 sau 3 la 313 (7,1%), respectiv 7 (0,2%) pacienți tratați cu pembrolizumab. Intervalul median de timp până la debutul hipotiroidismului a fost de 3,5 luni (interval: 1 zi până la 18,9 luni). Durata mediană nu a fost atinsă (interval: 2 zile până la 29,9+ luni). Un pacient (< 0,1%) a întrerupt tratamentul cu pembrolizumab din cauza hipotiroidismului. Hipotiroidismul s-a remis la 93 (21%) pacienți, în 6 cazuri existând sechele. La pacienții cu LHc (n=241), incidența hipotiroidismului a fost de 14,1% (toate gradele), cu 0,4% cazuri de grad 3. La pacienții cu HNSCC (n=609), incidența hipotiroidismului a fost de 15,1% (toate gradele), cu 0,5% cazuri de grad 3.

Reacții adverse cutanate mediate imun

Reacţiile cutanate severe mediate imun au survenit la 76 (1,7%) pacienți, incluzând cazurile de grad 2, 3 sau 5 la 5 (0,1%), 60 (1,4%), respectiv 1 (< 0,1%) pacienți cărora li s-a administrat pembrolizumab. Valoarea mediană a timpului până la debutul reacţiilor cutanate severe a fost de 2,5 luni (interval: 1 zi până la 21,5 luni). Durata mediană a fost de 3,0 luni (interval: 3 zile până la 17,8+ luni). Reacţiile cutanate severe au dus la întreruperea tratamentului cu pembrolizumab la 8 (0,2%) pacienți. Reacţiile cutanate severe s-au remis la 46 pacienți.

Imunogenitate

În studiile clinice la pacienți tratați cu pembrolizumab în monoterapie, în doză de 2 mg/kg la interval de trei săptămâni, 200 mg la interval de trei săptămâni sau 10 mg/kg la interval de două sau trei săptămâni, 36 (1,8%) din 2034 pacienți care au putut fi evaluați au avut rezultate pozitive pentru anticorpi împotriva pembrolizumab asociați tratamentului, din care 9 (0,4%) pacienți au avut anticorpi neutralizanţi împotriva pembrolizumab. Nu a existat nicio dovadă de modificare a profilului farmacocinetic sau a celui de siguranță asociată apariţiei anticorpilor anti-pembrolizumab de legare sau neutralizanţi.

Reacţii adverse mediate imun

Majoritatea reacţiilor adverse mediate imun survenite în timpul tratamentului cu pembrolizumab au fost reversibile și gestionate prin întreruperea tratamentului cu pembrolizumab, administrarea de corticosteroizi şi/sau tratament de susținere. Reacțiile adverse mediate imun au apărut și după ultima doză de pembrolizumab. Reacțiile adverse mediate imun care afectează mai mult de un aparat sau sistem pot să apară simultan.

 În cazul în care se suspectează apariţia de reacţii adverse mediate imun, trebuie asigurată evaluarea adecvată în vederea confirmării etiologiei sau excluderii altor cauze. În funcţie de gradul de severitate a reacţiei adverse, administrarea de pembrolizumab trebuie întreruptă şi trebuie administrați corticosteroizi. După ameliorarea până la gradul ≤ 1, trebuie iniţiată întreruperea treptată a corticoterapiei și continuată timp de cel puţin o lună. Pe baza datelor limitate din studiile clinice efectuate la pacienți ale căror reacții adverse mediate imun nu au putut fi controlate cu corticosteroizi, poate fi luată în considerare administrarea altor imunosupresoare. 

Administrarea de pembrolizumab poate fi reluată în decurs de 12 săptămâni după ultima doză administrată de KEYTRUDA dacă reacția adversă rămâne la gradul ≤ 1 și doza zilnică de corticosteroid a fost redusă la ≤ 10 mg prednison sau echivalent. 

Administrarea pembrolizumab trebuie întreruptă definitiv în cazul recurenței oricărei reacţii adverse de grad 3, mediată imun, și în cazul oricărei reacții adverse de toxicitate de grad 4, mediată imun, cu excepția endocrinopatiilor controlate prin tratament de substituție hormonală.

Alte reacţii adverse mediate imun

 În plus, următoarele reacţii adverse mediate imun, semnificative din punct de vedere clinic, incluzând cazurile severe și letale, au fost raportate în studiile clinice sau în timpul experienţei după punerea pe piaţă: uveită, artrită, miozită, miocardită, pancreatită, sindrom Guillain-Barré, sindrom miastenic, anemie hemolitică, sarcoidoză și encefalită.

În funcție de gradul de severitate a reacției adverse, administrarea pembrolizumab trebuie amânată și trebuie administrați corticosteroizi.

Administrarea pembrolizumab poate fi reluată în decurs de 12 săptămâni după ultima doză de KEYTRUDA dacă reacția adversă rămâne la gradul ≤ 1 și doza zilnică de corticosteroid a fost redusă la ≤ 10 mg prednison sau echivalent.

Administrarea pembrolizumab trebuie întreruptă definitiv în cazul recurenței oricărei reacții adverse de grad 3, mediată imun și în cazul oricărei reacții adverse de grad 4, mediată imun.

Reacții asociate administrării în perfuzie

La pacienții cărora li s-a administrat pembrolizumab s-au raportat reacții adverse severe asociate administrării în perfuzie. În cazul reacțiilor adverse severe asociate perfuzării, trebuie întreruptă administrarea perfuziei şi trebuie întrerupt definitiv tratamentul cu pembrolizumab. Pacienții cu reacții adverse ușoare sau moderate asociate administrării perfuziei pot continua tratamentul cu pembrolizumab în condițiile monitorizării stricte; poate fi luată în considerare administrarea de antipiretice și antihistaminice ca premedicație.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea:

Femeile cu potențial fertil

Femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului cu pembrolizumab şi timp de cel puţin 4 luni după administrarea ultimei doze de pembrolizumab.

Sarcina

Nu sunt disponibile date privind utilizarea pembrolizumab la femei gravide. Nu au fost efectuate studii la animale privind efectele pembrolizumab asupra funcţiei de reproducere; cu toate acestea, la modelele gestante de murine s-a demonstrat că blocarea semnalizării pe calea PD-L1 afectează toleranța față de făt și crește incidenţa cazurilor de avort fetal. Dat fiind mecanismul de acţiune, aceste rezultate indică un risc potenţial ca administrarea de pembrolizumab în timpul sarcinii să aibă efecte nocive asupra fătului, inclusiv creşterea incidenţei avortului sau a nașterii de feţi morţi. Se cunoaște faptul că imunoglobulinele umane G4 (IgG4) traversează bariera feto-placentară; prin urmare, fiind o IgG4, pembrolizumab are potențialul de a fi transferat de la mamă la fătul aflat în dezvoltare. Pembrolizumab nu trebuie utilizat în timpul sarcinii cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu pembrolizumab.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă pembrolizumab se excretă în laptele uman. Întrucât este cunoscut faptul că anticorpii pot fi secretați în laptele uman, riscul pentru nou-născuți/sugari nu poate fi exclus. Decizia de a întrerupe fie alăptarea, fie tratamentul cu pembrolizumab trebuie luată având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului cu pembrolizumab pentru mamă.

Fertilitatea

Nu sunt disponibile date clinice privind efectele posibile ale pembrolizumab asupra fertilităţii. Pe baza studiilor efectuate la maimuţe privind toxicitatea după doze repetate, cu durata de 1 lună şi 6 luni, nu au existat efecte notabile asupra organelor de reproducere masculine şi feminine.

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea KEYTRUDA la copiii și adolescenții cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.

Despre MSD România

Compania americană Merck Sharp and Dohme (MSD) și-a început operațiunile comerciale în România în urmă cu 25 de ani, fiind una dintre primele companii farmaceutice multinaţionale cu prezenţă locală. Cu un accent constant pe inovaţie şi ştiinţă, MSD oferă în România un portofoliu extins, de peste 50 branduri inovatoare, în două categorii principale: medicamente de uz uman (medicamente eliberate pe bază de reţetă şi vaccinuri) şi medicamente de uz veterinar. MSD este prezent în arii terapeutice critice precum oncologie, diabet, imunologie, boli infecțioase. În plus, MSD are un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii și adulţi.

Fiind o companie responsabilă, MSD este conștientă de rolul său în identificarea de soluții și sprijinirea rezolvării unor probleme majore de sănătate publică. Astfel, MSD a susținut cel mai amplu program de reducere a mortalității materne din România.  Prin proiectul “Mame pentru viață. Viață pentru mame”, a fost dezvoltat un model integrat și inovator de servicii de planificare familială, sănătate reproductivă şi asistenţă a gravidelor, în zonele defavorizate din țara noastră. Programul a fost finanțat din fonduri obţinute de World Vision România ca parte a unui grant global MSD for Mothers, ce se ridică la 500.000 de dolari. Proiectul lansat în România reprezintă una dintre cele mai mari investiții de CSR ale unei companii farmaceutice din România şi se numără printre cele mai mari investiții sociale private din domeniul sănătății.

MSD România este membru al ARPIM (Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente), LAWG (Local American Working Group), Foreign Investors Council (Consiliul Investitorilor Străini) şi AmCham (Camera Americană de Comerţ).

Despre MSD 

De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente și vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripție, vaccinuri, terapii biologice și produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienții noștri și operăm în peste 140 de țări pentru a furniza soluții inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale prin politici, programe și parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea și tratarea bolilor care amenință oamenii și comunitățile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer și bolile infecțioase, între care HIV și Ebola. Pentru mai multe informații, vizitați www.msd.com. 

 

.