Reforma Parlamentului este o temă care revine în actualitate o dată la fiecare patru ani, de regulă în preajma alegerilor parlamentare, când bilanțul activității majorității celor care au ocupat fotoliile de deputați și senatori este de cele mai multe ori unul negativ. Românii se simt trădați și nereprezentați, ignorați și uitați, astfel că participarea la vot a devenit una din ce în ce mai scăzută. Neîncrederea și lehamitea față de întreaga clasă politică au devenit caracteristici dominante în rândul electoratului român.
Cea mai curajoasă reformă, ca parte a unui întreg plan de modernizare a României, a fost lansată cu prilejul Referendumului Național desfășurat în anul 2009, convocat de președintele României, Traian Băsescu, când românii au votat majoritar pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Atunci, 7.766.573 de români, indiferent de opțiunile politice pe care le aveau la acel moment, s-au exprimat pentru un legislativ redus, pentru un Parlament mai eficient și mai transparent, care să facă legi bune pentru cetățeni.
Cetățenii și-au dorit schimbarea clasei politice și au înțeles că România poate merge înainte doar dacă instituțiile statului se reformează din temelii, că Parlamentul poate să-și îndeplinească cu adevărat funcția de organ reprezentativ suprem al poporului român, prevăzută în Constituția României, doar dacă această instituție, care stabilește legile statului român, începe să lucreze exclusiv în interesul cetățenilor.
Referendumul din 2009, prin care românii s-au exprimat în mod cert în favoarea reformei și în favoarea reducerii numărului de parlamentari la maximum 300, validat de Curtea Constituțională a României prin Hotărârea nr. 37/2009, a fost blocat și ignorat de PNL, PSD și ALDE, partidele care au deținut majoritatea parlamentară.
Mai mult, prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Curtea Constituțională a României atrage atenția că ”referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale” și subliniază obligativitatea deciziei populare de la acest referendum pentru întreaga clasă politică.
Partidul Mișcarea Populară, sub conducerea președintelui Traian Băsescu, a depus la Parlament, în luna noiembrie 2015, o iniţiativă legislativă prin care se propunea reducerea numărului parlamentarilor la 300 (200 de deputaţi şi 100 de senatori). Mai exact, acest proiect de lege prevedea creşterea normei de reprezentare de la 73.000 de locuitori pentru un deputat la 101.000, şi de la 168.000 de locuitori pentru un senator la 203.000.
PSD-ul domnului Dragnea, PNL-ul doamnei Gorghiu şi ALDE condus de Călin Popescu Tăriceanu au respins categoric în Parlament proiectul de lege depus de Partidul Mișcarea Populară, prin care se punea în aplicare rezultatul referendumului din anul 2009.
Pe 11 decembrie românii sunt chemați la urne să voteze pentru un Parlament cu 466 de membrii, deși în anul 2009 acești au votat pentru un Parlament cu 300 de membrii. Partidul Mișcarea Populară este singurul partid care luptă pentru România, singurul partid care respectă voința cetățenilor exprimată la Referendumul Național. Majoritatea PNL, PSD și ALDE îi desconsideră în continuare pe români, le desconsideră votul pe care aceștia l-au exprimat la referendum.
Partidul Mișcarea Populară luptă pentru respectarea Constituției și pentru respectarea voinței celor 7.765.573 de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.