Bucuresti - 12 iulie 2016
-
Noua posibilitate pentru români de a găsi un loc de muncă în Elveția este periclitată de faptul că România are o problemă majoră de imagine în Elveția. Motivul acestei probleme de imagine a României în ţara cantoanelor este numărul ridicat al infractorilor de origine română, în mod special al hoţilor ce acţionează în Elveția. Un om politic elveţian a luat iniţiativa unei campanii de informare în România cu privire la schimbul de practică judiciară elveţiană, cu scopul de a reduce numărul infractorilor români din Elveţia.
Începând cu 1 iunie 2016, Elveția a eliminat toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, astfel românii beneficiază de acces liber pe piața muncii din Elveția, ca urmare a expirării termenului de tranziție privind libera circulație a persoanelor, stabilit în 2009.
Dl Michael Derrer, om politic elveţian precum şi Bezirksrichter (magistrat) în oraşul elvețian Rheinfelden şi interpret juridic, salută măsura eliminării restricţiilor pe piaţa muncii din Elveția, deși se confruntă permanent cu infractori de origine română în cadrul instanţelor unde activează. „Din cauza numărului sporit de infracțiuni comise de cetățeni români, întreaga Românie are o problemă de imagine în Elveția. Îi cunosc pe români foarte bine și am un profund respect pentru performanțele pe care le-a înregistrat țara în ultimii 25 de ani, de aceea știu cu siguranță că imaginea ei proastă este una nemeritată.”, declară dl Michael Derrer.
În momentul de faţă, deși numărul imigranților români este foarte mic, românii se află pe locul 4 la capitolul infracțiunilor comise în Elveția de către persoane cu cetățenie străină, (2756 infractori pedepsiți în 2015). De cele mai multe ori este vorba de furturi prin spargere. Alte cazuri se referă la furturi din magazine și din buzunare precum și acte de înșelătorie, cu implicarea cetățenilor români.
Se poate deduce că România se găseşte chiar pe locul întâi în categoria cetățenilor care vin în Elveția special pentru a săvârși infracțiuni, fenomenul numindu-se “Kriminaltourismus”. Termenul desemnează infractorii care vizitează Elveția numai pentru săvârșirea infracțiunilor. Ȋn practica judiciară, atributul “Kriminaltourismus” are drept consecință pedepse mult mai mari pentru infractori. (vezi tabel)
Dl Michael Derrer a luat inițiativa unei campanii de informare în România cu privire la schimbul de practică judiciară în Elveţia, campanie necesară pentru a avertiza că în Elveția infractorii cu cetățenie străină sunt pedepsiți aspru, motiv pentru care riscurile nu sunt justificate.
Infractorii de origine română declanșează un schimb de practică judiciară în Elveția
Cu puțin timp în urmă, Elveția era cunoscută pentru practica judiciară cu frecvente pedepse suspendate condiționat. Dar în ultimii ani cantoanele elvețiene supralicitează cu severitatea pedepselor: când un canton mărește pedepsele, vecinii, de teamă că infracționalitatea se deplasează pe teritoriul lor, măresc la rândul lor pedepsele.
Astăzi,
- detenția preventivă poate dura până la 1 an sau în anumite cazuri chiar până la 2 ani.
- furturi cu o pradă dobândită de 1500 Euro pot conduce - dacă infractorul nu are un cazier virgin - la o pedeapsă de 1,5 ani cu închisoarea. Doar cu câțiva ani în urmă, făptașul ar fi primit pentru o asemenea infracţiune o amendă cu suspendare.
- calificarea “furt de meserie”, ceea ce desemnează infractorii care acționează cu scopul de a-și câștiga existența, fapt care mărește pedeapsa, poate fi aplicată deja la o pradă dovedită de 200 Euro.
- un infractor profesionist, cu un cazier bine umplut, poate primi și 8 ani de închisoare pentru o serie de furturi cu efracție.
Rezultatul acestor schimburi - care se datorează în mod special infractorilor cu cetățenie română - este palpabil: în anul 2015, numărul furturilor cu efracție s-a redus cu 19% pe teritoriul elvețian.
Printre persoanele condamnate în Elveția se numără, alături de infractorii cu experiență, și adulți tineri români, care devin delincvenți pentru prima oară. Abia în perioada de detenție preventivă, aceștia ajung să-și dea seama în ce bucluc au intrat. Se presupune că ei au fost angajați de infractori profesionişti sau de vreo bandă, care le-au promis marea cu sarea în Elveția. Se bănuiește că mulți dintre tineri au călătoria și hotelul plătite ca să ajungă în Elveția, de cele mai multe ori în zona frontalieră a Franței, ţara vecină. În detenție preventivă, infractorii începători, fiind deseori așteptați de soție și copii mici în România, sunt copleșiți de dorul de casă. În închisoare, ei conștientizează gravitatea celor comise.
„Îmi doresc ca Elveția să fie vizitată de mulți români care vin cu cele mai bune intenții. Tinerii români ar trebui să reziste ispitei de a câștiga bani rapid și fără prea mult efort. Este mai rezonabil să învețe o meserie care le-ar asigura un venit stabil.“ spune dl Michael Derrer.
Un Elvețian prieten al României
Dl Michael Derrer este „Bezirksrichter” (magistrat ales pe cale politică), și membru al unei instanțe cu cinci magistrați în Rheinfelden, Elveția. Totodată, el este și interpret româno-elveţian pentru audieri în procesele penale.
Elvețian de origine, vorbitor nativ de germană, Dl Michael Derrer s-a specializat timp de 25 de ani în domeniul limbilor est-europene, cunoscând astfel româna, precum și câteva limbi slave. A studiat la începutul anilor ’90 în București și a lucrat ulterior în cadrul a mai multor proiecte în România. Între anii 1997-2007 a condus programul PraxisTransfert, un program elvețian de transfer de know–how pentru Europa de est.
Totodată, deţine şi conduce firma elveţiana ASCENT AG care consiliază întreprinderi elveţiene pe pieţele est-europene, inclusiv România.
Contact: m.derrer@ascent-ag.ch (sau michael.derrer@gmail.com)
Cuvinte cheie:
campanie imagine Romania