Bucuresti - 18 aprilie 2016
-
Schimbările generate de noile tehnologii în rândul consumatorilor remodelează universul industriilor culturale şi creative (CCI). Deşi amploarea şi ritmul trecerii către online variază semnificativ în diverse zone ale media şi entertainment, toate industriile culturale îi resimt efectele.
În contextul în care tehnologia oferă o forță tot mare consumatorului, inovația, ”cultura datelor” și direcționarea cât mai eficientă a investițiilor reprezintă principalele provocări cu care se confruntă companiile din acest sector, se arată în studiul care analizează 11 industrii creative* la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.
Mai mult decât în oricare alt sector, sectorul CCI (industriilor culturale şi creative) s-a restructurat radical ca reacţie la omniprezenţa internetului şi la noile tipare de consum, redefinind modele de afaceri şi procesele de generare de conţinut.
Șase factori ce au impact asupra industriilor culturale şi creative ies în evidență:
Abundenţă: Pentru consumatorii de azi, abundenţa şi imensa diversitate a conţinutului reprezintă ceva de la sine înţeles.
Conţinut ilegal: Tehnologiile digitale şi internetul au permis apariția multor servicii şi moduri neautorizate de utilizare. Diseminarea ilegală de conţinut privează creatorii şi întreprinzătorii din domeniu de venituri, astfel ajungându-se în unele instanţe ca actul de creaţie să fie greu de finanţat.
Personalizare: Industriile creative reflectă apetitul consumatorului pentru un conţinut din ce în ce mai personalizat şi adaptat la locul, momentul şi persoana care îl consumă.
Agregare şi recomandare: Apariția canalelor integratoare de entertainment și conținut, precum Google și Facebook, a contribuit la o accelerare a segmentării piețelor antrenată deja de big data și de nevoia de relevanță. Platforme avansate de publicitare ghidează consumatorul într-o lume a hiper-alegerilor şi îi permite acestuia să urmărească tipul de conţinut specializat, interesant pentru audienţe de mici dimensiuni.
Comunități: Rețelele sociale au stimulat apariția unei economii digitale bazate pe comunități, în cadrul căreia încrederea în prieteni este mai mare decât în mărcile tradiţionale şi în media.
Implicare: Conţinutul trebuie să depășească stadiul de la "ofertă" la "angajament" pentru a susţine relaţiile. Reţelele sociale contribuie la producţia, difuzarea şi marketingul operelor creative şi culturale.
Inovația şi "cultura datelor"
Jucătorii noi de pe această piaţă au creat ecosisteme care uşurează sarcina consumatorilor de a descoperi, alege şi consuma media şi cultura. Ei au afectat deja semnificativ modele de afaceri şi de stabilire a prețurilor în zona de muzică şi publishing.
Dispunând, în cele mai multe cazuri, de experiență în domeniul tehnologiei, astfel de companii urmăresc din primele stadii de dezvoltare să se extindă la nivel internaţional pentru a atinge o dimensiune critică, investesc masiv în tehnologie și în analiza sistematică a datelor.
În 2013, de exemplu, Netflix dedica în jur de 379 milioane USD pe an (9% din vânzări) cercetării şi dezvoltării, angajând în medie 300 de oameni pentru întreţinerea şi dezvoltarea motorului propriu de recomandări, cu costuri de 150 milioane USD anual. La 30 septembrie 2015, costurile cu cercetarea-dezvoltarea alocate de Netflix crescuseră la 172 milioane USD per trimestru.
„Companiile din industriile culturale si creative se confruntă cu presiunea de a inova constant pentru a rămâne competitive. Un pas important pe care trebuie să-l facă este să înceteze să gândească doar tehnic, în termeni de platforme, și să se concentreze pe conținut relevant, pe care să-l livreze integrat pe toate platformele. În același timp și cu aceeași prioritate trebuie să investească în talente şi în dezvoltarea de abilităţi noi, să dezvolte strategii care să încurajeze inovarea, să permită relaţii directe cu companii de tip start-up, indivizi şi universităţi, pentru a beneficia de pe urma ideilor acestora,” spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.
Paradoxul digital
Deşi digitalizarea reprezintă motorul consumului de media şi cultură, unele CCI manifestă o rezistenţă acerbă la digitalizare, aşa cum este cazul cărţilor: în anul 2015, tiparul a reprezentat 80% din totalul vânzărilor globale de cărţi, iar procentul este şi mai mare în ţările în curs de dezvoltare.
Apetitul pentru evenimente şi locaţii fizice s-a accentuat. Industria muzicală este din nou împinsă de la spate de evenimente live, iar veniturile din concerte live depăşesc acum vânzările de muzică înregistrată în unele regiuni.
Distribuţia digitală este insa un instrument de promovare a evenimentelor live. Folosirea datelor culturale despre consumatori (comportament cultural şi recomandări sociale) pentru a-i alerta pe aceştia în privinţa evenimentelor live şi pentru a le vinde bilete permite industriei creative să combine modelele de afaceri pentru a obține creştere.
Studiul integral EY: http://www.eyromania.ro/sites/default/files/attachments/EY%20Cultural%20Times%202015.pdf.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este "Building a better working world". Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.
* Publicitate, arhitectură, carte, gaming, muzică, film, presă scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale.
Contact: Elena Badea
Companie: EY România
Tel: +40 21 402 4000
E-mail: elena.badea@ro.ey.com
Cuvinte cheie:
EY schimbari CCI