Bucuresti - 21 decembrie 2015
-
Impactul disruptiv al universului digital va face de nerecunoscut bancherul de mâine. Băncile trebuie să-şi construiască o cultură organizațională care să cultive diversitatea gândirii şi să asigure dobândirea unor capabilităţi noi, care să ajute bancherii să aibă succes.
Astfel, dacă băncile vor să dezvolte o industrie viabilă, atunci transformarea oamenilor care muncesc în mediul bancar este la fel de importantă ca şi transformarea produselor şi proceselor bancare, se arată în studiul EY, Global Banking Outlook 2016 -Transforming talent – The banker of the future.
Studiul explorează modul în care trebuie regândit ciclul de viaţă al resurselor umane pentru a genera o traiectorie de succes pentru bancherii talentaţi.
Bill Schlich, Lider al diviziei EY Global Banking & Capital Markets, spune: "Situaţia forţei de muncă din mediul bancar pare remarcabil de asemănătoare cu cea de dinainte de criza financiară globală. Principalele bănci globale s-au reinventat în anii care au trecut de la criză: s-au reorientat spre activitățile de bază, şi-au redefinit structura şi s-au remodelat prin utilizarea tehnologiei. Toate aceste elemente au fost cruciale pentru adaptarea la noi constrângeri de natură competiţională şi legală, şi pentru a descoperi o direcție de creștere profitabilă. Cu toate acestea, într-o lume în continuă schimbare, îmbunătățirea structurilor operaţionale şi a tehnologiilor va asigura dezvoltarea organizaţiei doar până într-un anumit punct. Dacă vor să facă faţă provocărilor de natură culturală cu care se confruntă industria şi să-şi îmbunătăţească performanţele financiare, băncile trebuie să se întrebe cine va fi bancherul viitorului?"
Patru paşi pentru construirea generaţiilor viitoare de bancheri
Patru tipuri de acţiuni pot ajuta băncile să se asigure că angajaţii lor vor dispune de aptitudinile necesare pentru a dezvolta activități de succes în lumea de mâine:
1. Evaluarea impactului puternic disruptiv al tehnologiei asupra forţei de muncă din mediul bancar
2. Înţelegerea aşteptărilor unei noi generaţii de bancheri
3. Schimbarea culturii pentru a încuraja diversitatea de gândire
4. Cultivarea şi delegarea de putere către o forţă de muncă de natură colaborativă
Pe măsură ce tehnologia revoluționează structura forței de muncă din mediul bancar – prin eliminarea, schimbarea şi crearea de noi roluri în întreaga industrie – băncile trebuie să evolueze în ritm cu tehnologia. În acelaşi timp, o nouă generaţie de angajaţi aduce cu ea noi aşteptări.
"Roboţii nu vor putea înlocui bancherii de investiţii şi analiştii financiari în următorii ani, dar nu poate fi contestat faptul că tehnologia în ansamblul ei, incluzând aici şi robotizarea, are deja un impact de natură transformaţională. Băncile vor avea nevoie de o forţă de muncă adaptabilă, "intrapreneurială", caracterizată de diversitate de gândire, care promovează inovaţia. În prezent, puţine bănci dispun de o asemenea forţă de muncă, iar cele mai multe vor fi nevoite să şi-o construiască," adaugă Bill Schlich.
Până în anul 2025, milenialii vor reprezenta 72% din forţa de muncă globală; aspiraţiile şi atitudinile acestei generaţii vor modela locurile de muncă ale viitorului. Dacă vor să prospere în acest context, băncile trebuie să reţină talentele şi să încurajeze o cultură diversă.
Un mediu bancar mai puternic nu va fi constituit din cei mai buni indivizi, ci din cea mai bună combinaţie de indivizi diverşi. Băncile îşi pot maximiza performanţele şi productivitatea prin transformarea modului în care îşi recrutează personalul, îşi promovează angajaţii în carieră şi cultivă spiritul de colaborare dintre angajaţii cu seturi diferite de competențe.
"O mare parte din investiţiile în tehnologie se axează pe automatizarea proceselor manuale, pentru a creştere eficiența, a reduce costurile şi a îmbunătăţi viteza şi acurateţea proceselor. În același timp, tehnologia este folosită ca instrument de îmbunătăţire a productivităţii. De exemplu, prin dotarea consilierilor financiari cu tablete, băncile au putut să reducă riscurile asociate erorilor din procesul de vanzare a produselor, să diminueze timpul alocat de consilieri completării de formulare de hârtie şi să furnizeze clienţilor sfaturi şi acces la o gamă mai mare de produse față de cea oficial disponibilă," explică Bill Schlich.
Cum linia de demarcaţie dintre aceste două aplicaţii ale tehnologiei se estompează şi roboţii încep să dezvolte abilităţi creatoare de rezolvare a problemelor, asemănătoare fiinţelor umane, un număr din ce în ce mai mare de sarcini complexe poate fi realizat doar de tehnologie. Băncile ar trebui să înfiinţeze grupuri de lucru, care să includă personal de resurse umane şi tehnologic, care să traseze o hartă a rolurilor în organizaţie cu paşi de urmat în fiecare proces şi care să identifice ţinte probabile pentru viitoare automatizări.
În viitor, funcţiunile de HR nu vor sprijini doar managementul resurselor, ci vor avea rolul de a mobiliza inteligenţa. Pentru a obține o astfel de schimbare, liderii din bănci trebuie să admită că, deşi succesul nu poate fi obţinut rapid, remodelarea forţei de muncă este mult mai importantă decât câştigurile din trimestrul următor şi reprezintă un aspect important al moştenirii pe care o lasă în urma lor.
Studiul Global Banking Outlook 2016 pe scurt – în materialul video de aici: http://bcove.me/xnb85v7s
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.
.
Cuvinte cheie:
studiu angajati banci